Concluziile Consiliului European care a avut loc luni și marți, la Bruxelles, amână o direcție clară, asumată de liderii UE, în ceea ce privește atingerea obiectivelor cu  schimbările climatice a emisiilor climatice în Europa.

Schimbările climatice a fost puse pe stand by. Subiectul va fi discutat din nou la următorul summit, până atunci Comisia fiind invitată să vină cu pachetul de legi. Ședința Consiliului European a fost una tensionată pe acest subiect, cel mai vocal lider fiind premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, care a avut și un schimb de replici cu cancelarul german Angela Merkel.

În varianta finală a documentului adoptat de Consiliul European, liderii UE își reafirmă susținerea pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, față de anul 1990, și anunță că vor discuta din nou subiectul după ce Comisia Europeană va propune un pachet de politici mai dure privind schimbările climatice, pachet așteptat a fi prezentat în luna iulie.

Declarația finală a liderilor UE este lipsită de politici, remarcă Euractiv, după ce mai mulți șefi de stat și de guvern au ezitat să propună direcții concrete. Aceștia s-au pus de acord doar să ceară Comisiei Europene o evaluare detaliată a impactului de mediu, economic și social a pachetului de propuneri legislative „Fit for 55”. Comisia, ramura executivă a blocului, urmează să își publice propunerile de politici în iulie.

Declarația liderilor a oferit puține îndrumări Comisiei, dar președintele Consiliului, Charles Michel, a interpretat-o ca un vot de încredere și un semn că a existat un „angajament larg împărtășit de a merge spre soluții” pentru reducerea emisiilor.

„Ne-am reafirmat obiectivele comune, care sunt ambițioase”, a spus el.

Însă, în spatele ușilor închise, discuțiile au fost unele tensionate, scrie Politico.

Polonia a cerut mai mulți bani în Fondul de modernizare al UE, care sprijină țările cu mari industrii de cărbune sau cu un PIB mai mic pentru a construi o infrastructură mai curată.

Propunerea președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, de a crea un nou sistem de tarifare a carbonului pentru transportul rutier și încălzirea clădirilor a fost susținută de cancelarul german Angela Merkel. Dar Morawiecki, slovenul Janez Janša, letonul Arturs Kariņš și luxemburghezul Xavier Bettel și-au exprimat îngrijorarea că ar avea un impact nedrept asupra europenilor mai săraci.

„Nu îi poți face pe cei bogați mai bogați și pe cei săraci mai săraci. Este o chestiune de corectitudine”, le-a spus prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki colegilor, potrivit unui oficial citat de Politico, în timp ce prezenta o diagramă care arată că sistemul de tarifare a carbonului dezavantajează pe nedrept Europa de Est și de Sud.

Morawiecki a insistat asupra modificării normelor care guvernează poluarea din sectoare care nu sunt acoperite de sistemul UE de comercializare a certificatelor verzi. Mai exact, ar vrea să schimbe o regulă care să aibă în vedere rentabilitatea reducerilor. Acest lucru ar transfera povara reducerii emisiilor către țările mai bogate. Morawiecki a cerut să fie luat în calcul doar PIB-ul național, ceea ce ar împinge mai multă responsabilitate pentru părțile mai bogate ale Europei.

Poziția Polonoiei a fost contrată de cancelarul german Angela Merkel, care s-a opus propunerilor făcute de Morawiecki. Totuși, disputele nu au fost atât de puternice, în comparație cu cele de anul trecut, când UE a stabilit noua țintă de reducere a emisiilor de carbon.

Premierul italian Mario Draghi a declarat că subiectul ar fi trebuit discutat mai întâi de miniștri. Oficialii s-au întrebat cu voce tare de ce li s-a cerut liderilor să discute detaliile politicii climatice înainte ca Comisia să își fi elaborat propunerea „Fit for 55” împreună cu un studiu de impact.

Poziția României
Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța asigurării unei înțelegeri comune la nivelul statelor membre și al instituțiilor europene cu privire la modalitatea cea mai potrivită pentru asigurarea tranziției ecologice, inclusiv din perspectiva contribuției și a implicațiilor pentru fiecare stat membru la atingerea obiectivelor europene.

În acest sens, președintele a evidențiat importanța elaborării unor analize de impact care să includă o evaluare la nivel social, economic și de mediu a acestor măsuri pentru fiecare stat membru.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis a reafirmat importanța unui cadru flexibil și just în raport cu toate statele membre pentru a asigura implementarea, de o manieră sustenabilă, a angajamentelor ambițioase asumate la nivel european în domeniul schimbărilor climatice.

Președintele României a arătat, totodată, că efectele schimbărilor climatice nu cunosc granițe naționale, afectând toți cetățenii europeni deopotrivă, ceea ce face necesară acțiunea fermă și imediată pentru a limita aceste efecte.

Klaus Iohannis a punctat că este obligatoriu să fie identificate soluțiile prin care eforturile în lupta împotriva schimbărilor climatice să fie repartizate echitabil între statele membre UE și să nu reprezinte un obstacol pentru dezvoltarea economică.