Premierul Estoniei
International

Premierul Estoniei, catre Occident: Nu va lasati pacaliti de Putin

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a avertizat joi Occidentul cu privire la faptul că nu i se poate permite Moscovei să influențeze decizia legată de aderarea unui stat la Uniunea Europeană și NATO, făcând referire la Ucraina și tensiunile cu Rusia, relatează Politico.

Premierul Estoniei, catre Occident: Nu va lasati pacaliti de Putin

A avertizat Kaja Kallas, premierul Estoniei, înainte de două întâlniri cheie privind relația blocului cu vecinii săi. Nu va lasati pacaliti de Putin

Adunând trupe la granița cu Ucraina și sugerând apoi ca NATO să renunțe la angajamentul din 2008 față de Ucraina și Georgia de a deveni într-o zi membri ai Alianței, președintele rus Vladimir Putin „încearcă să se prezinte ca o soluție la această problemă pe care el însuși a creat-o. Și cred că nu ar trebui să cădem în această capcană”, a spus Kalla,s într-un interviu pentru Politico în care a discutat, de asemenea, despre preocupările legate de contactul președintelui american Joe Biden cu Putin.

„Nu cred că Rusia are dreptul să spună ceva despre cine are dreptul și cine nu are dreptul de a adera la Uniunea Europeană sau NATO”, a afirmat șefa Executivului din Estonia, o țară cu 1,3 milioane de locuitori care se învecinează cu Rusia.

Rusia va fi pe primul loc pe ordinea de zi a două întâlniri la nivel înalt din această săptămână. Miercuri a început cel de-al șaselea summit al Parteneriatului Estic, în care UE se va întâlni mai multe state vecine non-UE, precum Ucraina. De asemenea, participă și Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Moldova. Belarus și-a suspendat participarea în iunie anul trecut, după ce blocul comunitar a impus sancțiuni în urma acuzațiilor la adresa președintelui Lukașenko că ar fi falsificat rezultatul pentru a-și asigura un nou mandat.

Liderii UE se vor reuni o zi mai târziu pentru un Consiliu European în cadrul căruia vor fi discutate relațiile cu Moscova și reacția UE la consolidarea militară de la granița cu Ucraina.

Pentru Kallas, „este foarte important ca, în primul rând, să dăm semnalul la un nivel foarte înalt că orice presiune militară din exterior pentru a face ca NATO, Ucraina sau UE să-și schimbe deciziile sau procesul de luare a deciziilor nu este acceptabilă”.

„Ceea ce ar trebui să arătăm [este] că Ucraina are prieteni și aliați și suntem alături de ei. Deci, dacă cineva s-ar gândi la o agresiune împotriva Ucrainei, înțelegeți și că în spatele Ucrainei sunt aliați și prieteni”, a mai spus ea.

Biden a vorbit cu Putin săptămâna trecută, creând o oarecare îngrijorare în Europa de Est că președintele SUA este deschis să asculte apelurile Kremlinului pentru a reduce expansiunea NATO și a desfășura arme în apropierea teritoriului rus.

„Sper că mă înșel, dar simt mirosul de «München» aici”, a declarat Marko Mihkelson, șeful comisiei de afaceri externe din Parlamentul Estoniei, pentru Financial Times, o referire la acordul din 1938 din Europa pentru a încerca să evite conflictul cu Adolf Hitler prin cedarea regiunii Sudetenland din Cehoslovacia.

În interviu, Kallas s-a distanțat de comentariul referitor la acordul de la Munchen, dar a precizat că nu i-a plăcut comunicarea lui Biden cu Putin. „Personal, nu-mi plac pașii care au fost făcuți față de Putin. Dar nu depinde de mine să spun cine se consultă cu cine”, a declarat ea.

Totuși, în același timp, „Biden a spus că nimic nu va lua nici o decizie despre noi fără noi”, a spus Kallas și, prin urmare, „nu am niciun motiv să mă îndoiesc de munca lor”.

Kallas nu a exclus ca Rusia, mai degrabă decât să planifice o invazie totală a Ucrainei, ar putea în schimb să încerce să destabilizeze Kievul sau să folosească amenințarea unei acțiuni militare pentru a șantaja Ucraina sau aliații săi.

„Acest lucru cu siguranță are un efect asupra Ucrainei”, a spus ea, subliniind că „avem multe conflicte sau mini-conflicte care sunt mult mai greu de luptat”, cum ar fi cel cu Belarusul, susținut de Moscova, trimiterea migranților la granița UE sau „destabilizarea” pe care Putin o provoacă prin utilizarea prețurilor la energie în creștere — „asta este exact ceea ce vedem cu conducta Nord Stream 2 și tranzitul de gaz prin Ucraina”.

Controversatul gazoduct dintre Rusia și Germania va fi un test cheie pentru noul cancelar german Olaf Scholz, care își face debutul la summit-ul UE de joi.

„Va fi interesant de văzut cum procedează noul guvern german cu asta (n.r. – cu Nord Stream 2)”, a spus Kallas. „Mă aștept să se vorbească despre asta” la summit, a mai afirmat ea.