Actualitate, Stiri

Postul Naşterii Domnului durează şase săptămâni

Astăzi a început Postul Crăciunului

Postul-Craciunului-2012

Postul Craciunului, inchinat marii sarbatori a Nasterii Domnului, incepe in Biserica Ortodoxa vineri, 15 noiembrie si tine pana in ziua de Ajun, 24 decembrie, zi de post aspru. Anul acesta lasatul de sec s-a facut in seara de 14 noiembrie iar ziua de Ajun a Craciunului este o zi de post mai aspru decat in celelalte zile.

Se ajuneaza pana la ceasul al IX-lea (ora 15.00), cand se obisnuieste sa se manance, in unele parti, grau fiert amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului Sfantului Prooroc Daniel si al celor trei tineri din Babilon, scrie Agerpres.

In unele zone se ajuneaza pana la rasaritul luceafarului de seara, care ne aminteste de steaua ce a vestit magilor Nasterea Mantuitorului. Aceasta ajunare aminteste, de asemenea, de postul tinut odinioara de catehumenii care, in seara acestei zile, primeau Botezul crestin si apoi prima impartasire la Liturghia savarsita atunci in acest scop, mentioneaza pr. prof. dr. Ene Braniste in lucrarea “Liturgica generala”.

Avand o durata de sase saptamani, postul Nasterii Domnului sau al Craciunului aminteste de patriarhii si dreptii Vechiului Testament, care au petrecut timp indelungat in post si rugaciune, in asteptarea venirii lui Mesia. Este primul post din anul bisericesc si ultimul din anul civil. Ca vechime, cele dintai mentiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin si episcopul Leon cel Mare al Romei.

La inceput, crestinii nu posteau toti in acelasi fel si acelasi numar de zile. Unii posteau sapte zile, altii sase saptamani. Sinodul local din Constantinopol din 1166 d.Hr. a uniformizat durata acestui post, hotarand ca toti crestinii sa posteasca 40 de zile, cu incepere de la 15 noiembrie. Prin lungimea si durata lui, acest post ne aminteste de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, cand proorocul astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatra.

Asemenea si crestinii, postind 40 de zile, isi curatesc sufletele si trupurile si se invrednicesc sa primeasca Cuvantul lui Dumnezeu, Cuvantul cel Viu, nu scris cu litere, ci intrupat si nascut din Sfanta Fecioara.

Cum se mananca de post

Dupa randuiala din pravile, in timpul acestui post, in manastiri se ajuneaza lunea, miercurea si vinerea pana in ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15,00-16,00), cand se mananca hrana uscata sau legume fierte, fara untdelemn. Martea si joia se mananca legume fierte, drese cu untdelemn si se bea vin iar sambata si duminica se ingaduie si peste (cu exceptia perioadei dintre 20 si 25 decembrie, cand postul devine mai aspru).

Daca lunea, martea sau joia cade praznuirea vreunui sfant cu doxologie mare, se dezleaga la peste iar miercurea si vinerea, la vin si untdelemn, dar se mananca numai o data pe zi. Tot astfel, daca miercuri sau vineri se intampla sa cada sarbatorirea unui sfant cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleaga la untdelemn, peste si vin.

Biserica a randuit ca in fiecare sambata si duminica, intre 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului in Biserica) si 20 decembrie (pomenirea Sfantului Ignatie Teoforul), credinciosii sa aiba dezlegare la peste.

Postul Craciunului reprezinta o abtinere de la lucrurile rele care ne indeparteaza de Dumnezeu si de oameni, alaturi de faptele bune, de rugaciune, de smerenie, postul fiind un mijloc pentru dobandirea virtutilor.

El este desavarsit atunci cand abtinerea de la mancarurile de dulce este unita cu efortul spre virtute si progres spiritual. In acest sens, scrierea “Pastorul” lui Herma spune: “Posteste, dar, lui Dumnezeu un post ca acesta: sa nu faci nici o fapta rea in viata ta, ci slujeste Domnului cu inima curata, pazind poruncile Lui si mergand pe calea hotararilor Lui; sa nu se suie in inima ta nici o fapta rea; crede insa lui Dumnezeu, ca de vei face acestea, daca te vei teme de El si daca te vei infrana de la orice lucru rau, vei trai in Dumnezeu”.