Actualitate, Politic, Stiri

Ponta atacă CCR pe Codul Insolvenţei, cu zâmbetul în colţul buzelor, şi laudă o mega-corporaţie: Coca-Cola!

„Curtea Constituţională sprijină evaziunea fiscală!”

ponta-nimb

Curtea Constituţională sprijină evaziunea fiscală, spune Victor Ponta. Premierul acuză Curtea Constituţională că sprijină evaziunea fiscală şi nu lasă Guvernul să combată acest fenomen, el afirmând despre actuala lege a insolvenţei că încurajează companiile să nu plătească taxe.

Prezent, miercuri, la Fabrica Coca-Cola din Ploieşti, la inaugurarea unei noi linii de producţie, premierul Victor Ponta a afirmat, într-o declaraţie dată presei, că apreciază companiile „serioase” cum este Coca-Cola, care plătesc taxe la bugetul de stat, compensând astfel evaziunea fiscală pe care o fac alte firme.

În acest context, premierul a acuzat Curtea Constituţională că sprijină evaziunea fiscală şi nu lasă Guvernul să combată acest fenomen.

„Când văd companii serioase cum este Coca-Cola că plătesc taxe cu care compensăm faptul că alte firme nu plătesc taxe şi se ocupă cu evaziunea fiscală, evaziune care văd că acum e sprijinită şi de Curtea Constituţională, care nu ne lasă să combatem evaziunea fisclă, cu atât mai mult apreciez companiile serioase care plătesc taxe”, a spus Ponta.

Întrebat despre legea insolvenţei, el a afirmat că actuala lege a insolvenţei „încurajează companiile să nu plătească taxe”.

Ponta a adăugat că actuala lege a insolveneţei este „o lege proastă” şi a spus că este hotărât să o schimbe pentru a sprijini companiile „serioase” să investească, să plătească şi să fie „actorii corecţi” în economia româneaască.

Declaraţia vine după Curtea Constituţională a stabilit, marţi, că noul Cod al Insolvenţei este neconstituţional.

Curtea Constituţională a admis, marţi, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului referitor la ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind insolvenţa şi a constatat totodată că întreg actul normativ este neconstituţional.

Sesizarea Avocatului Poporului a vizat articolul 81 alineatul 3 şi articolul 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, fiind invocată lipsa conformităţii unor dispoziţii legale din actul normativ faţă articolul 1 alineatul 5 şi articolul 15 alineatul 2 din Constituţie.

Judecătorii constituţionali au admis sesizarea Avocatului Poporului, stabilind că prevederile invocate sunt neconstituţionale, şi au decis, de asemenea, că ordonanţa este neconstituţională.

„În ziua de 29 octombrie 2013, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (3) şi ale art. 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă este neconstituţională”, se arată într-un comunicat de presă al Curţii Constituţionale.

„Din dezbaterile referitoare la excepţia ridicată, s-a mers la analizarea întregului actul normativ şi s-a constatat încălcarea articolului 115, alineatele 4 şi 6, din Constituţie, astfel că ordonanţa a fost declarată neconstituţională, în raport cu procedura de adoptare a ei şi cu respectarea dreptului la liberă exprimare”, au declarat oficiali ai Curţii.

Constituţia prevede la articolul 115, alineatul 4, că Guvernul „poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.

În alineatul 6 al aceluiaşi articol se arată că „ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

Decizia de marţi a Plenului Curţii Constituţionale a fost luată cu majoritate de voturi, iar argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, a precizat CC.

Potrivit articolului 31 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în caz de admitere a unei excepţii, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare.

Aceeaşi articol prevede că dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Ordonanţa de urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, adoptată pe 2 octombrie de Guvern, prevede la articolul 81 că: „În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului”.

De asemenea, ordonanţa prevede că „în planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”.

Articolul 348 din OUG 91/2013 prevede că actul normativ intră în vigoare la 25 octombrie şi „se aplică şi procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art. 183-203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia”.

Adoptarea acestei OUG a fost justificată de Guvern având în vedere actualul context economic, care impune luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative şi administrative care să conducă la creşterea eficienţei operatorilor economici, la creşterea siguranţei circuitului economic şi a atractivităţii investiţionale a pieţei româneşti.

Avocatul Poporului a transmis în 9 octombrie la Curtea Constituţională sesizarea în cazul Ordonanţei de urgenţă privind insolvenţa, ridicând excepţia de neconstituţionalitate a articolului 81 alineatul 3 şi a articolului 348.

În ce priveşte încălcarea articolului 1 alineatul 5 din Constituţie, Avocatul Poporului a arătat că prin dispoziţiile acesteia, potrivit cărora respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, se instituie o obligaţie generală impusă tututor subiecţilor de drept, inclusiv puterii executive, care în activitatea de legiferare trebuie să respecte legea fundamentală şi să asigure calitatea legislaţiei.

„Este evident că pentru a fi aplicat în înţelesul său, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil şi totodată să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi”, a precizat Avocatul Poporului.

Totodată, asigurarea securităţii juridice trebuie observată cu mai multă stricteţe în cazul regulilor cu implicaţii şi consecinţe financiare, astfel încât cei vizaţi de acestea să cunoască precis întinderea obligaţiilor impuse, a susţinut Avocatul Poporului în documentul citat.

„În aceste condiţii, dispoziţiile art. 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013, care prevede că noile reglementări se aplică tuturor procedurilor aflate în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ, cu excepţia prevederilor art. 183-203, nu sunt constituţionale”, a arătat Avocatul Poporului în sesizare.

De asemenea, dispoziţiile articolului 81 alineatul 3 din OUG 91, care fixează un regim juridic distinct pentru debitorul aflat sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, pot fi considerate neconstituţionale în raport cu articolul 1 alineatul 5 din Constituţie, întrucât cei pentru care s-a declanşat procesura de insolvenţă în timpul legii vechi nu au posibilitatea să prevadă că o reglementare ulterioară le va afecta existenţa ca subiecţi de drept privat.

În ce priveşte neconcordanţa dispoziţiilor articolului 348 din OUG 91 în raport de articolul 15 alineatul 2 din legea fundamentală, Avocatul Poporului a arătat că la stabilirea sferei de acţiune în timp a legii trebuie să se ţină cont atât de prioritatea legii noi faţă de cea veche, dar şi de siguranţa raporturilor juridice, care presupune ca acestea „să nu fie desfiinţate sau modificate fără un motiv de ordine publică”.

Avocatul Poporului a menţionat că, în actualul context legislativ, legiuitorul a ales ca noile dispoziţii de procedură civilă să se aplice numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.

 

 

 

blank