Comisia Europeană remarcă faptul că pentru Fondul de capital de risc pentru IMM-uri costul trainingului pentru o singură persoană este de 133.000 de euro. „Pare cam excesiv”, concluzionează Comisia.
Unul dintre reproșurile aduse PNRR-ului depus de România este că nu corespund datele din documentele .xls cu cele din documentele word pentru anumite proiecte. Este vorba, în acest caz, despre renovarea spitalelor.
Un alt exemplu este că România a cerut bani prin PNRR pentru a renova terapia intensivă pentru nou-născuți. În documentul word sunt ceruți 80 de milioane de euro pentru asta, dar în documentul .xls anexat aceluiași proiect suma finală este de 71 de milioane de euro.
S-a depus cerere pentru finanțare a unui spital nou, doar că suma diferă de la un document la altul. Odată sunt ceruți 570 de milioane de euro, iar în altul, 517 milioane de euro.
La capitolul „Scheme de ajutor de stat pentru tehnologiile viitorului”, spune Comisia Europeană că nu pot fi calculate costuri exacte, pentru că nu sunt suficiente informații.
La subcapitolul Research, Dezvoltare și Inovare nu e dată mereu sursa datelor.
La alte capitole, cum e Turismul și Fondul pentru Tranziție Verde și Digitală, nu sunt justificări pentru costuri. La Școlile Verzi, au fost date costuri estimative din piață, când, de fapt, ar fi trebuit să fie folosite, ca toate celelalte state, un cost standard național. La trainingul pentru profesori, pentru tehnologie digitală, nu există raportare la cifre care sunt clare, din programele Erasmus.
PNRR. Alte observații transmise de Comisia Europeană Guvernului.
România Educată – guvernului i se reproșează că nu a trimis cifre pentru fiecare investiție, ci investiții puse la grămadă. Comisia Europeană cere o detaliere clară;
Reducerea abandonului școlar – nu sunt date clare despre costul investițiilor. Tabelul costurilor conține doar informații despre traininguri, dar nu și despre asistența tehnică, evaluarea și monitorizarea componentei, care reprezintă un sfert din totalul costurilor;
Cercetare, dezvoltare și inovare – nu sunt transmise informații suficiente;
Schema de ajutor de stat pentru tehnologiile viitorului – informațiile despre instrumentele financiare nu sunt dezvoltate suficient pentru a face o analiză a costurilor;
Fondul pentru Tranziția verde și Agenda digitală – justificarea costurilor este insuficientă sau lipsește;
Reforma salarizării în sectorul public – nu sunt transmise documente justificative;
Reforma politicilor publice- nu sunt transmise documente justificative;
Reforma companiilor de stat – guvernului i se cere să îmbunătățească cadrul legal pentru impementarea guvernanței corporative și să transmite justificări de cost;
Eficientizarea achizițiilor publice – nu au fost furnizate documente justificative.
Sănătate – infrastructura spitalicească: diferențe între sumele din tabelul Excel și cele transmis în documentul Word;
Modernizarea infrastructurii feroviare – diferențe de cost între documentele trimise. Unele costuri sunt supraestimate;
Metrou – Comisia întreabă Guvernul dacă cele 30 de garnituri pentru metroul din București și Cluj vor fi achiziționate până în 2026 în condițiile în care finanțarea nu se va face doar prin PNRR;
Sistemul european de management al traficului feroviar – costurile sunt supraestimate și nu se justifică. Comisia cere și un plan clar care să demonstreze că România va implementa acest sistem, ținând cont de experiențele anterioare în care România nu a operaționalizat investițiile făcute;
Împăduriri – Guvernul și-a asumat obiectivul de a împăduri 25.000 de ha până în 2023 și 45.000 de ha până în 2026, însă Comisia spune că nu au fost prezentate suficiente date pentru a justifica alocarea sumei de 630 de milioane de euro;
Sistemul de management al apei – costurile au fost calculate în funcție de diferite rate de schimb leu/euro;
Infrastructura socială – nu sunt detaliate costurile;
Turism sustenabil – nu sunt detaliate costurile proiectelor. Justificarea lor este insuficientă sau lipsește;
Fondul pentru Capitalul de risc: Costul mediu pentru trainingul unei persoane este 133.000 de euro. „Pare cam excesiv”, transmite Comisia.
PNRR. Câteva observații ale Comisiei Europene
Pilonul I Sistemul de management al apei
Valorile asumate pentru ținte sunt, în general, mai mici decât rezultatul calculelor
Exemplu: Investiția „Extinderea sistemelor de apă și canal în localități aflate în aglomerări mai mari de 2000 de locuitori”. Media pentru obiectivele 1 și 1 este calculată utilizând valorile de la mare la mic 70% -30%. Nu există nicio justificare pentru această ponderare, care plasează media în partea superioară. Nu există o metodologie sau un punct de referință pentru conexiunea la costul unitar al serviciului atât pentru apă potabilă, cât și pentru canalizare. În absența acestor informații, ambele costuri unitare par ridicate.
La alte investiții se precizează că nu sunt furnizate punctele de referință și metodologia de cost.
Pilonul I – Transportul sustenabil
Pe anumite proiecte de transport feroviar nu este clar dacă standardele de costuri includ TVA sau nu.
Nu sunt clare explicațiile furnizate despre modernizarea a 30 de locomotive.
Infrastructura de metrou
Nu este clar dacă 30 rame electrice de metrou sunt incluse în costul de 600 de milioane de euro solicitate.
Pilonul I – Fondul pentru Valul Renovării
Nu este clar cum se obține costul total de 1 miliard de euro. Există neconcordanțe între informații
Pilonul IV Fondul local pentru tranzitia verde și digitală –
Justificarea costurilor este insuficientă sau lipsește
Trebuie furnizate costurile unitare acolo unde este cazul și documentele justificative pentru date comparative
Trebuie explicată împărțirea costurilor pe investiții
Pilonul VI- România Educată
Pentru o mai bună urmărire a costurilor, Guvernul trebuie să explice fiecare investiție, nu grupate.
Numele date diferitelor investiții nu sunt corecte
Nu sunt indicate studiile în baza cărora au fost determinate costurile. Au fost menționate prețurile pieței preluate din Ordinul Arhitecților din România, dar fără a furniza informații suplimentare.