PNL îşi anunţă ca obiectiv pentru alegerile din 6 decembrie patru ani de dezvoltare fără precedent a României cu fonduri europene de 80 de miliarde de euro, patru ani fără PSD.
Prezentăm integral obiectivele Partidului Național Liberal pentru alegerile din 6 decembrie:
PNL îşi anunţă ca obiectivele România are în faţă, în anii ce vin, şansa istorică a unei dezvoltări rapide. 80 de miliarde euro, bani europeni, sunt la dispoziţia României pentru investiţii şi modernizare. O fereastră scurtă de oportunitate, de numai câţiva ani, ce poate fi exploatată la maximum doar de un guvern PNL, cu experienţa dovedită a succeselor ce au transformat deja oraşe şi judeţe româneşti cu fonduri europene.
PNL îşi anunţă obiectivul pentru alegerile din 6 decembrie
Criza sanitară a dat peste cap economiile europene. Uniunea Europeană s-a repliat şi a contraatacat: a întărit bugetul multianual 2021-2027 şi, în plus, până în 2024, a introdus, temporar, o măsură de urgenţă: 750 miliarde euro pentru redresarea economiilor europene. României îi vor reveni 80 miliarde euro – fonduri nerambursabile şi acces la împrumuturi în condiţii foarte avantajoase. Aşa a ajuns România într-o conjunctură fără precedent în istorie, favorabilă investiţiilor în dezvoltare. Anticipând aceast context, Guvernul Orban a lansat în vară cel mai mare plan de investiţii de după 1989, „Reclădim România”. A fost o schimbare radicală de paradigmă privind dezvoltarea economică, de la consum la investiţii, a fost continuarea firească a ceea ce demonstraseră, în ultimul deceniu, administraţiile locale PNL: superioritatea modelului liberal bazat pe investiţii şi folosirea instrumentului fondurilor europene asupra modelului pesedist bazat pe consum nesăbuit.
Dar accesarea într-un termen scurt şi până la ultimul cent a sumei destinate României, presupune trei lucruri: stabilitate politică şi eliminarea blocajelor PSD, o administraţie liberală cu majoritate solidă în Parlament şi parteneriat al Guvernului cu Preşedintele Iohannis, care a negociat la Bruxelles cele 80 miliarde euro pentru dezvoltarea şi modernizarea României.
PSD, coşmarul fondurilor europene
Cu doar un an în urmă, România ajunsese într-o fundătură. Cele trei guverne PSD care s-au succedat între ianuarie 2017 şi octombrie 2019 erau pe punctul de a compromite finanţarea europeană a unor mari obiective de infrastructură precum autostrada Sibiu – Piteşti, autostrada Iaşi – Târgu Mureş ori spitalele regionale.
Deşi avea banii europeni la îndemână, PSD căuta aiurea şi febril finanţări; se lansa în aventuri de parteneriat public-privat, deşi acesta nu fusese testat în prealabil în proiecte de mai mică anvergură; reintroducea oneroasa supraacciză la carburanţi, chipurile pentru autostrăzi, dar folosea cele peste 1,2 miliarde de euro colectate prin această suprataxă la cârpirea bugetului torpilat cu măsuri populist-iresponsabile; avea un comisar european care provenea chiar din rândurile sale într-o poziţie cheie la Bruxelles -politica regională, dar transforma relaţia Bucureşti – Bruxelles într-o lamentabilă ceartă de partid cu Corina Creţu, oamenii lui Dragnea fiind revoltaţi că li se atrăsese atenţia asupra întârzierii trimiterii marilor proiecte la Comisie.
Lucrurile s-au schimbat în bine pe ultima sută de metri, abia la sfârşitul anului trecut. Guvernul liberal, instalat în noiembrie, a salvat de la dezangajare 600 milioane euro, fonduri europene pe care România risca să le piardă, în 2019, pe mâna PSD.
Guvernul PNL, cea mai mare rată de absorţie a fondurilor europene de la momentul integrării în UE
„În primele nouă luni din 2020 am reuşit să atragem 2,2 miliarde de euro şi avem proiecte semnate pentru încă 3,2 miliarde de euro. Ca o comparaţie între ce a fost şi ce există în momentul de faţă în România, în guvernarea PSD, anul trecut, 1 miliard de euro atraşi. Avem cea mai mare rată de absorţie a fondurilor europene de la momentul integrării în Uniunea Europeană.”
Raluca Turcan, vicepremierul României
Spitalele regionale, deblocate de PNL după ani de bâlbe pesediste
În doar şase luni de la instalare, Guvernul PNL a semnat contractele de finanţare pentru cele trei spitale regionale – Iaşi (investiţie 500 mil. euro), Cluj (investiţie de 540 mil. euro.) şi Craiova (603 mil. euro), spitalele promise de PSD cu bani europeni încă din 2015. Guvernul, prin ministerul Fondurilor Europene, s-a angajat în construcţia spitalului judeţean Sibiu – o investiţie anume proiectată de administraţia judeţeană liberală pentru se putea califica la finanţare europeană. Pe fondul crizei sanitare, 1,2 miliarde euro, fonduri europene nerambursabile, au finanţat deja în acest an dotarea spitalelor din România.
Autostrada Sibiu-Piteşti, cu şantier şi finanţare europeană
În martie 2020, Guvernul Orban a deschis şantierul autostrăzii Sibiu – Piteşti (25% din lucrările la primul troson sunt deja executate). În septembrie,Guvernul PNL a obţinut de la Comisia Europeană 875,5 milioane euro fonduri nerambursabile, o primă alocare pentru finanţarea din Fondul de Coeziune a 53 din cei 122 de kilometri ai autostrăzii ce va traversa Carpaţii.
Un miliard de euro pentru racordarea gospodăriilor la gaze
Guvernarea PNL a deschis în vară şi calea către finanţare europeană a racordării populaţiei la reţeaua de gaze naturale – facilitate de care polonezii şi ungurii beneficiau încă din 2014. Programul „Reclădim România” a alocat un miliard euro fonduri europene pentru extinderea reţelei şi racordarea gospodăriilor românilor la gaze naturale.
Urgenţe şi măsuri pe termen lung
În primul an de guvernare, administraţia liberală a luat atât măsuri de urgenţă, pentru a putea salva de la dezangajare sume importante şi a reuşi, în ciuda marilor întârzieri, cheltuirea a cât mai multor fonduri alocate pe exerciţiul 2014 – 2020, cât şi măsuri pe termen lung, menite să întărească decisiv rata de absobţie şi capacitatea şi viteza de implementare. Transformarea celor opt Agenţii de Dezvoltare Regională în autorităţi de management ori trecerea în atribuţiile autorităţior locale a unor importante proiecte de infrastructură ce pot fi finanţate cu bani europeni, precum centurile ocolitoare, sunt decizii de descentralizare luate de guvernarea liberală. Se vor dovedi cruciale în anii care vin.PNL îşi anunţă obiectivul pentru alegerile din 6 decembrie
Patru ani de stabilitate. Patru ani de dezvoltare.
O simplă analiză a sumelor uriaşe ce pot fi acccesate (doar pentru structura de transport – autostrăzi, drumuri expres, metrou şi căi ferate – sunt 18 miliarde de euro), a termenelor foarte strânse de depunere a proiectelor, semnare a contractelor şi implementare şi a reformelor structurale care trebuie să acompanieze fiecare nouă investiţie (sunt impuse cerinţe pentru digitalizare şi tranziţie către o economie „verde”) dă măsura provocării anilor ce vin în privinţa finanţării europene. România nu îşi poate permite să piardă acest tren şi să rămână pe peronul subdezvoltării alături de PSD. Din 2021, când epidemia va fi stăpânită, statele UE se vor dezvolta rapid prin Planul UE de redresare şi rezilienţă. Cu PSD, s-ar mări decalajul dintre România şi celelalte state şi va fi imposibil de recuperat în viitor.
Pentru a putea folosi eficient colosala sumă de 80 de miliarde de euro, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, spune că trebuie crescută de două sau chiar de trei ori capacitatea de absorbţie şi implementare. Ministrul Fondurilor Europene a gândit, alături de Ilie Bolojan, strategia care a transformat Oradea cu fonduri europene, iar ca ministru în Guvernul Orban a reuşit deblocarea marilor proiecte de infrastructură finanţate cu fonduri comunitare.
În 6 decembrie, coşmarul incompetenţei şi blocajelor PSD va fi lăsat în urmă, căci România are perspectiva a patru ani de stabilitate şi dezvoltare prin modelul liberal al investiţiilor cu fonduri europene, singurul cu succes dovedit. Trendul actual al investiţiilor în dezvoltarea ţării trebuie accelerat prin reformarea instituţiilor birocratizate care încetinesc ritmul de absorbţie şi prin sprijinirea Guvernului şi Preşedintelui cu o majoritate solidă în Parlament.