Un nou raport al Pentagonului detaliază acțiunile mai provocatoare și mai agresiv din China față de Taiwan, dar oficialii Departamentului Apărării spun că aceste acțiuni nu înseamnă că o invazie va avea loc în curând.
Raportul anual privind puterea militară din China trimis Congresului în această săptămână a subliniat că revizuirea militară a țării continuă cu ritm accelerat, inclusiv modernizarea capacităților sale și extinderea arsenalului său nuclear. Totul vine pe fondul tensiunii sporite dintre China și Taiwan și, în condițiile în care președintele Joe Biden este de așteptat să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping în lunile următoare.
„Nu văd niciun fel de indicii iminente ale unei invazii”, a declarat luni reporterilor un oficial înalt al Apărării. „Cu siguranță suntem foarte concentrați pe acest nivel de comportament mai intimidant și coercitiv și urmărim îndeaproape pentru a vedea cum se derulează lucrurile”.
China continuă să fie o reprezintă pentru Taiwan
Raportul reiterează: China este singura țară cu voința și capacitatea militară de a contesta ceea ce descrie drept „ordinea mondială” condusă de SUA.
Raportul prezintă cele mai recente evoluții militare și de securitate chineze și are ca scop să ofere Congresului o perspectivă asupra intențiilor și obiectivelor Beijingului. Ca o evaluare amplă a puterii militare a Chinei, raportul subliniază amenințarea pe care China o reprezintă pentru insula democratică autoguvernată Taiwan.
Pentagonul a raportat că Armata Populară de Eliberare a Chinei (APL) „a intensificat presiunile diplomatice, politice și militare” împotriva Taiwanului în cursul anului 2021, sporind „acțiunile provocatoare și destabilizatoare” în jurul regiunii. Aceste acțiuni au inclus „exerciții de capturare a insulelor” și zboruri care trec în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului (ADIZ) – acțiuni pe care Beijingul le-a continuat și în 2022.
În ceea ce privește anul trecut, exercițiile de capturare a insulelor „au devenit mai frecvente și mai realiste”, a precizat Departamentul Apărării, explicând că APL a desfășurat peste 20 de exerciții navale care au avut un element de capturare a insulelor, față de doar 13 astfel de exerciții în anul precedent. Aceste exerciții și antrenamente – dintre care unele au fost desfășurate de armata chineză în apele din apropierea Taiwanului – au fost prezentate anterior în mass-media de stat chineză.
Arme nucleare și nu numai
China își continuă expansiunea nucleară accelerată care are deja un stoc estimat de peste 400 de focoase nucleare. În acest ritm, a treia putere armată nucleară ca mărime este probabil să dezvolte un stoc de 1.500 de focoase până în 2035, ținta ei pentru „modernizarea practic completă” a forțelor sale de apărare, se arată în raport.
Țara și-a păstrat arsenalul nuclear, dar raportul de anul trecut spunea că este pe cale să aibă cel puțin 1.000 până în 2030, triplându-și în esență arsenalul într-un deceniu. De asemenea, construiește o triadă terestră-mare-aer de vehicule de livrare similare cu cele ale SUA și Rusiei – inclusiv bombardierul H-6N cu realimentare aer-aer, pe care l-a dezvăluit în 2019.
„Multe dintre aceste exerciții s-au concentrat pe realismul de luptă și au prezentat misiuni de noapte, antrenamente în condiții meteorologice nefavorabile și operațiuni simultane pe mai multe domenii”, a precizat Pentagonul în raportul său. Realismul de luptă în antrenamente a fost un punct central al eforturilor de modernizare militară ale liderului chinez Xi Jinping, care vizează construirea unei forțe de clasă mondială care să poată lupta și câștiga războaie.
Iar conducerea chineză nu a renunțat niciodată la utilizarea forței ca opțiune pentru a-și atinge obiectivele de unificare cu Taiwanul, pe care China îl consideră parte a teritoriului său suveran.
O invazie amfibie a Taiwanului să reprezinte un risc politic și militar semnificativ pentru Xi Jinping
Evaluând în mod specific potențialele acțiuni militare pe care China le-ar putea întreprinde împotriva Taiwanului, Pentagonul a concluzionat că o invazie amfibie masivă ar fi o performanță dificilă pentru Beijing. O astfel de operațiune, care se numără printre cele mai complicate de desfășurat, ar necesita un sprijin semnificativ, control aerian și maritim și suficiente provizii. O astfel de întreprindere ar solicita în mod semnificativ forțele APL și există riscuri substanțiale.
„În combinație cu uzura inevitabilă a forțelor, complexitatea războiului urban și potențiala insurgență, acești factori fac ca o invazie amfibie a Taiwanului să reprezinte un risc politic și militar semnificativ pentru Xi Jinping și Partidul Comunist Chinez, chiar și în ipoteza unei debarcări reușite”, a precizat Pentagonul.
Totuși, Departamentul Apărării a precizat că, deși China s-ar putea lupta cu o invazie la scară largă a Taiwanului, este capabilă să cucerească insule mai mici controlate de Taiwan, precum Pratas sau Itu Aba din Marea Chinei de Sud. Pentagonul a mai spus că o „invazie a unei insule de dimensiuni medii, mai bine apărate, cum ar fi Matsu sau Kinmen, se încadrează în capacitățile APL”.
O astfel de mișcare ar demonstra capacitate și hotărâre, dând în același timp dovadă de reținere, a spus Pentagonul, dar există încă riscuri politice, cum ar fi o condamnare internațională puternică.
Tensiunile cresc între China și SUA din cauza vizitei președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi
În plus față de atenția pe care Beijingul o acordă de mult timp Taiwanului, China deține, de asemenea, pretenții concurente la insule și recife din Marea Chinei de Sud, unde China a construit avanposturi militare și și-a consolidat poziția.
SUA au acuzat China de un comportament din ce în ce mai agresiv în jurul Mării Chinei de Sud, iar oficialii americani au avertizat anterior că „comportamentul iresponsabil” al Chinei ar putea declanșa un „incident sau accident major”. Cele mai recente avertismente au venit pe fondul unei perioade de tensiuni sporite între China și SUA din cauza călătoriei președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în Taiwan.
Reamintim că vicepreședintele Kamala Harris a făcut o călătorie rară într-un punct fierbinte din Marea Chinei de Sud, mai exact pe insula filipineză Palawan, care domină zonele disputate din această cale navigabilă strategică. Răspunsul Chinei a fost însă mai reținut decât atunci când Pelosi a vizitat Taiwanul.
În semn de progres, China a anunţat că avioanele sale J-10 și J-20 vor trece la motoarele WS-10 de fabricație chinezească. Raportul estimează că primul turboventilator high-bypass produs pe plan intern din China, WS-20, va înlocui „probabil” motoarele rusești până la sfârșitul anului 2022, după ce a intrat în testele de zbor pentru aeronavele sale grele de transport, scrie militarytimes.com.