Un nou tip de pensie ar putea apărea în România, anume pensia moștenită de care să beneficieze urmașii persoanelor care nu au apucat să se pensioneze sau care au murit la puțină vreme după retragerea din activitate.

Pensia moștenită este distinctă de pensia de urmaș care se acordă în anumite condiții, potrivit legislației în vigoare.

Proiectul de lege privind pensia moștenită a fost elaborat de către fostul ministru al Apelor și Pădurilor, senatorul Ioan Deneș, inițiativa sa fiind asumată în bloc de către grupul senatorial al PSD.

Pensia moștenită integral pe durată de doi ani
Potrivit proiectului, pensia moștenită se va acorda în cuantum de 100% moștenitorilor legali ai persoanei care a decedat cu doi ani înainte sau cu doi ani după pensionare. Acest tip de pensie se va acorda în conformitate cu dispozițiile Codului Civil care vizează moștenirile.

Pensia moștenită se acordă moștenitorilor legali pentru o perioadă de doi ani din momentul decesului persoanei dacă decedatul îndeplinea cel puțin una din condițiile de mai jos:

a) îndeplinea stagiul complet de cotizare, iar decesul a avut loc înainte cu doi ani înainte de accesarea pensiei pentru limită de vârstă, respectiv 61 de ani la femei și 63 de ani la bărbați, conform legislației în vigoare;

b) îndeplinea vârsta legală de pensionare cu stagiu complet de cotizare, conform legislației în vigoare, iar decesul a avut loc în intervalul de până la doi ani, după data accesării drepturilor de pensie cuvenite pentru limită de vârstă.

După scurgerea celor doi ani în care succesorii legali pot beneficia de pensia moștenită, ei pot solicita și acordarea pensiei de urmaș, dacă îndeplinesc condițiile necesare.

Banii din fondul de pensii, un bun care poate fi lăsat moștenire
În justificarea inițiativei sale, Ioan Deneș invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene care au stabilit că pensia nu reprezintă un venit, ci este un drept patrimonial, o creanță pe care contribuabilul la fondul de pensie o are asupra statului.

Astfel, banii din fondul de pensie reprezintă un bun care poate fi lăsat moștenire, în contextul în care articolul 46 din Constituție garantează dreptul la moștenire.

„Pensia moștenită (…) reprezintă o compensare pe care o primește moștenitorul persoanei decedate pentru anii de contribuție la sistemul de pensii pentru asigurarea dreptului la securitate și asistență socială, la o viață demnă și independentă a urmașului”, se spune în expunerea de motive a proiectului.

Un alt argument este cel legat de speranța de viață scăzută din România, care face ca perioada medie petrecută la pensie să fie una redusă.

„Având în vedere că vârsta standard de pensionare în România este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, iar în perioada următoare se urmărește creșterea pragului la 70 de ani, iar speranța de viață după intrarea la pensie este între 71 și 79 de ani, conform datelor publicate în 2020 de către Institutul Național de Statistică, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, este necesară introducerea unei compensații pentru o perioadă limitată, astfel încât urmașii să beneficieze de o parte din pensia celui/celei care a contribuit zeci de ani la sistemul de pensii de stat, având stagiul complet”, susține Ioan Deneș.