Partidele politice, incusiv PLUS, chemate în instanță să explice ce fac cu banii de la buget

Partidele politice, între care și jumătatea PLUS din USR-PLUS, au fost date în judecată de Centrul pentru Inovare Publica (CIP) pentru că au refuzat să pună la dispoziție informații referitoare la cheltuirea banilor publici primiți ca subvenții: bugetul, execuția bugetară, sursele de finanțare și contractele de achiziții.

Singurul partid care a acceptat să furnizeze datele cerute a fost USR, spune directorul executiv al CIP, Ovidiu Voicu.

Motivele invocate pentru refuz au fost diverse: „cei de la AUR au motivat că de-abia au intrat în Parlament și până acum nu au primit bani publici. E fals, pentru că li s-a decontat campania. Și chiar dacă aș fi acceptat argumentul, ar fi trebuit să îmi trimită datele pentru 2021 de când primesc bani publici. PSD și PNL au venit cu argumentul că nu au buget!”

Suma anuală pe care o primesc partidele nu este neglijabilă, peste 100 de milioane de euro în total, și crește pe măsură ce se majorează și PIB-ul. „A existat un amendament al PSD care a pus un prag minim privind finanțarea partidelor: 0,02% din PIB. Și cum PIB-ul a tot crescut, guvernul este obligat să finanțeze o sumă minimă care crește de la an la an”.

Dar, atrage atenția Ovidiu Voicu, cea mai mare problemă nu este suma în sine, ci modul de verificare a folosirii banilor. „Cazul Drăghici de la PSD a arătat că nu e un control real. Delapidarea pentru care dl Drăghici a fost condamnat a fost descoperită întâmplător”.

Pe de-o parte, controlul folosirii banilor se face foarte târziu și nu e transparent. „Nu știm cum se folosesc banii”. Pe de alte parte, „partidele politice sunt singurele organizații finanțate din bani publici care nu au obligația să cheltuiască, să justifice folosirea banilor în cursul unui an bugetar.

Restul organizațiilor, că vorbim de ministere, ONG-uri sau Biserică, oricine primește bani publici, la 31 decembrie, trebuie ori să arate că i-a cheltuit pe toți, ori să restituie la buget sumele necheltuite”.

Potrivit datelor AEP, partidele politice folosesc doar jumătate din sumele primite, cel mai mult pe acțiuni de propagandă și susținere a presei prietene, iar restul se adună în conturi.

„În câțiva ani vom vorbi de partide care vor avea în conturi sute de milioane de euro bani publici, o tentație uriașa”, mai spune Ovidiu Voicu.