Familiile LGBTIQ și cuplurile de același sex ar trebui să aibă aceleași libertăți de circulație și aceleași drepturi de reîntregire a familiei ca și celelalte familii ale unei comunități, iar Comisia Europeană ar trebui să ia măsuri împotriva României, Ungariei și Poloniei pentru încălcarea valorilor UE în acest sens, potrivit unei rezoluții referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE, care a fost adoptată marți de de Parlamentul European.

UE ar trebui să elimine toate obstacolele cu care se confruntă persoanele LGBTIQ atunci când își exercită drepturile fundamentale, afirmă eurodeputații, în rezoluția referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE, subliniind că căsătoriile și parteneriatele între persoane de același sex ar trebui recunoscute în întreaga UE.

Parlamentul European solicită României recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex

Textul a fost adoptat fără amendamente cu 387 voturi pentru, 161 împotrivă și 123 abțineri. Conform acestuia, Parlamentul European subliniază că cetățenii care fac parte din comunitatea LGBTIQ ar trebui să își poată exercita pe deplin drepturile, inclusiv dreptul la liberă circulație, oriunde în Uniune. 

Libertatea de circulație și drepturile familiilor în centrul atenției
Potrivit rezoluției, căsătoriile sau parteneriatele înregistrate constituite într-un stat membru ar trebui să fie recunoscute în toate statele membre în mod uniform, iar soții și partenerii de același sex ar trebui tratați în același mod ca și cei de sex opus.

În urma hotărârii Curții Europene de Justiție „Coman & Hamilton”, care a constatat că dispozițiile referitoare la „soț/soție” din Directiva privind libera circulație se aplică și cuplurilor de același sex, Comisia ar trebui să ia măsuri împotriva României, în cazul în care guvernul nu actualizează legislația națională pentru a reflecta această hotărâre, solicită eurodeputații.

Parlamentul European solicită României recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex

De asemenea, rezoluția îndeamnă toate țările UE să accepte ca părinți legali adulții menționați în certificatul de naștere al unui copil. În general, deputații doresc ca familiile LGBTIQ să aibă același drept la reîntregirea familiei ca și cuplurile de sex opus și familiile acestora. Pentru a se asigura că copiii nu devin apatrizi atunci când familiile lor se mută într-un alt stat membru, eurodeputații susțin că familiile ar trebui să beneficieze de același tratament în întreaga UE.

În cele din urmă, eurodeputații iau act de discriminarea cu care se confruntă comunitățile LGBTIQ din Polonia și Ungaria. Parlamentul solicită luarea unor măsuri suplimentare la nivelul UE (proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, măsuri judiciare și instrumente bugetare) împotriva acestor țări.

Proiectul de rezoluție a fost inițiat de grupul PPE din Parlamentul European, însă documentul are o valoare strict politică care nu obligă statele membre la o anumită decizie.

Cum au votat eurodeputații din România
Confrom rezultatelor votului prin apel nominal, dintre cele 387 de voturi „pentru”, șase au fost acordate de eurodeputați români. Toți cei șase români care au votat în favoarea rezoluției sunt eurodeputați USR PLUS care fac parte din grupul Renew Europe: Dacian Cioloș, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Nicu Ştefănuță, Ramona Strugariu și Dragoș Tudorache.

La capitolul voturi „împotrivă”, singurii eurodeputați din partea grupului Socialiștilor și Democraților Europeni care au votat contra sunt opt europarlamentari PSD: Carmen Avram, Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Maria Grapini, Claudiu Manda, Dan Nica, Rovana Plumb și Mihai Tudose.

Deși rezoluția a fost inițiată de grupul PPE, acesta s-a lovit de opoziția a nouă eurodeputați români din grupul popularilor europeni: doi de la PMP (Traian Băsescu și Eugen Tomac), șase de la PNL (Vasile Blaga, Daniel Buda, Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Marian-Jean Marinescu) și unul de la UDMR (Lorant Vincze).

Totodată, a votat împotrivă și eurodeputatul Cristian Terheș, care face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

De la vot s-au abținut trei eurodeputați PNL (Dan Motreanu, Siegfried Mureșan și Vlad Nistor), doi de la USR PLUS (Vlad Botoș și Vlad Gheorghe) și unul de la UDMR (Iuliu Winkler).

La votul nu au participat trei europarlamentari români: Rareș Bogdan, de la PNL și PPE, Corina Crețu, de la Pro România și S&D, cât și Victor Negrescu, de la PSD și grupul S&D.

Decizia istorică a CJUE în cazul soţilor Relu Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton
În iunie 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat o decizie istorică prin care sublinia că statele membre ale Uniunii Europene nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor. Decizia se referea la cazul în care erau implicați cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi partenerul său de acelaşi sex, cetăţeanul american Robert Clabourn Hamilton. Ei au dat în judecată România pentru că nu le-a recunoscut căsătoria oficiată la Bruxelles înainte cu opt ani. Cei doi au cerut recunoașterea căsătoriei lor pentru ca americanul să primească drept de reședință în România.

Sesizată de Curtea Constituţională a României, CJUE arăta că noţiunea de „soţ”, în sensul dispoziţiilor dreptului Uniunii privind libertatea de şedere a cetăţenilor Uniunii şi a membrilor familiilor lor, include soţii de acelaşi sex. Deşi statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor, a statuat CJUE.

CJUE spunea însă că obligaţia unui stat membru de a recunoaşte, exclusiv în scopul acordării unui drept de şedere derivat unui cetăţean al unui stat non-UE, o căsătorie homosexuală încheiată într-un alt stat membru conform dreptului acestui stat nu aduce atingere instituţiei căsătoriei în acest prim stat membru şi nu impune acestui stat membru să prevadă, în dreptul său naţional, instituţia căsătoriei homosexuale.

Hotărârea pronunţată de CJUE amintea că directiva privind exercitarea libertăţii de circulaţie reglementează doar condiţiile de intrare şi de şedere ale unui cetăţean al Uniunii în alte state membre decât cel al cărui resortisant este şi că ea nu poate constitui temeiul unui drept de şedere derivat în favoarea resortisanţilor unui stat non-UE, membri ai familiei unui cetăţean al Uniunii, în statul membru al cărui resortisant este acest cetăţean. Curtea amintea însă că, în anumite cazuri, unor resortisanţi non-UE, membri ai familiei unui cetăţean al Uniunii, care nu pot beneficia, în temeiul dispoziţiilor directivei, de un drept de şedere derivat în statul membru al cărui resortisant este acest cetăţean, li se poate recunoaşte un asemenea drept în temeiul articolului 21 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care conferă în mod direct cetăţenilor Uniunii dreptul fundamental şi individual de liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre.

În iulie 2018, la trei săptămâni distanță după decizia CJUE, Curtea Constituțională a României a decis că statul român trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetățean UE. Curtea Constituţională a luat decizia în urma hotărârii Curții de Justiţie a Uniunii Europene. Decizia CCR a venit la 17 ani de la dezincriminarea homosexualităţii în România. Legislația în România nu s-a modificat însă în urma acestei decizii.