Parlamentul European va îndemna România să aplice strategia naţională anticorupţie, iar guvernul român să coopereze loial cu Comisia Europeană, potrivit unui draft al rezoluţiei care urmează să fie votată pe 14 noiembrie, obţinut de agenţia Mediafax. Cele 9 recomandări vor fi discutate miercuri, în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European.
Parlamentul European se declară profund îngrijorat de modificările din legislaţia judiciară şi penală din România, în special cu privire la potenţialul de a submina independenţa sistemului judiciar, potrivit unui draft al rezoluţiei care va fi votat în PE, obţinut de Mediafax.
Documentul este doar o variantă de lucru care ar putea fi votată în şedinţa de plen a Parlamentului European, din data de 14 noiembrie.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de europarlamentarul PSD Gabriela Zoană, rezoluţia cu privire la statul de drept în România va fi discutată, miercuri, în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European (LIBE).
Draftul rezoluţiei intrate în posesia Mediafax aminteşte de principiile Uniunii Europene care spune că UE „se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor, şi întrucât aceste valori sunt comune pentru Statele membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia, solidaritatea şi egalitatea între femei şi bărbaţi”.
Totodată, draftul aminteşte şi de avizele Comisiei de la Veneţia şi de independenţa sistemului judiciar, care este „consacrată la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale şi la articolul 6 din CEDO şi reprezintă o cerinţă esenţială a principiului democratic al separării puterilor”.
Întrebări despre rolul SRI în Justiţie
Documentul vorbeşte şi despre „existenţa unei dezbateri continue cu privire la rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi presupusa sa intervenţie în cadrul activităţilor sistemului judiciar român, ridicând întrebări cu privire la posibila amploare şi modalităţilor unei astfel de ingerinţe; întrucât Comisia de la Veneţia concluzionează că este necesară ”o revizuire amănunţită a normelor juridice privind controlul serviciilor de informaţii”.
De asemenea, draftul aminteşte şi despre iniţiativa de revizuire a Constituţiei, în sensul redefinirii familiei şi de referendumul din 6 şi 7 octombrie.
„Întrucât numeroase grupuri pentru drepturile omului şi-au exprimat preocuparea că propunerea ar putea conduce la o încălcare a standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului şi la creşterea discriminării homofobe în România; întrucât revizuirea a fost aprobată în Parlament cu o majoritate de două treimi; întrucât referendumul nu a reuşit să atingă ţintă de participare de 30%”, se arată în document.
Sursa menţionată vorbeşte şi despre faptul că „APCE solicită României să respingă noile proiecte de legi care impun ONG-urilor obligaţii suplimentare de raportare financiară, să le modifice în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia şi cu OSCE / BIDDO şi să le supună unei largi consultări publice înainte de adoptare”.
„Întrucât şeful procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost înlăturat din funcţie la 9 iulie 2018 împotriva avizului Consiliului Judiciar, în urma unei hotărâri a Curţii Constituţionale care limita puterile preşedintelui; întrucât, dimpotrivă, Comisia de la Veneţia a declarat că ar fi importantă „întărirea independenţei procurorilor şi menţinerea şi sporirea rolului instituţiilor precum Preşedintele şi CSM, capabile să echilibreze influenţa ministrului (justiţiei)” ; întrucât guvernul român a adoptat o ordonanţă de urgenţă la 15 octombrie 2018; întrucât, până în prezent, 48 de procurori au trebuit să îşi părăsească funcţia după intrarea în vigoare a ordonanţei, ceea ce ar fi putut împiedica un număr mare de investigaţii în curs; întrucât ministrul Justiţiei din România a solicitat demiterea procurorului general la 24 octombrie 2018, acuzându-l că a depăşit autoritatea sa”, mai arată draftul rezoluţiei privind România.
În plus, este condamnată ”intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de Poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018″.