Pace tie, Basescule!

Toate bune si frumoase, mai ca ne-am zis noi, in barba, ca Baiazid, dupa ce ne-am dus la vot si am dat de toti peretii cu alde Blaga, Anastase, Boureanu, Udrea, Ungureanu, Boagiu si restul gastii, pana le-a sunat apa in cap si au pierdut alegerile. (Desigur, vorbim doar plastic si metaforic, nu s-a pus nima sa zguduie din tatani pedelistii de frunte ai natiei). Mai ca, in miez de decembrie, simteam adiind, din toate partile, alizeul. Nu ca, am fi descoperit brusc si iremediabil ca Ponta si Antonescu sunt frumosi ca niste adonisi – stiu, Zeus cu a lui curte de zei e in alta carte – dar ne ajunsese la poarta sufletului oful si naduful cu astialalti. Asa ca, doar in treacat, ii anuntam pe acestia ca am votat politic, sa scapam de pecinginea portocalie, care s-a facut verde, apoi, de suparare, s-a invinetit, nu ca avem certitudinea ca, de maine, curge mierea si laptele, mai ceva ca apa din canalele oraselor patriei, cand ploua. Mda, parea ca infloresc ghioceii in decembrie si iarba zadareste asfaltul, ca sa scoata, buiaca si dilie, capul. Numai ca, in exuberanta clipei, nu am luat in calcul ca povestea nu e scrisa in totalitate. Titanul, si, in fond, ii putem spune si acest Titanic care e pandit de multime de aisberguri si nu se stie cata vreme nu ia apa la bord, nu si-a spus ultimul cuvant. Cel mai mare pedelist din toate timpurile, trecute, prezente si viitoare – daca o mai exista – care, desigur, nu este nici Udrea, nici Blaga, inca tace, ascuns, pripasit, incuibarit, prin oarece cotloane. Vorbim, evident, despre Basescul care, fara sa strige in gura mare, stie ca urmeaza sa auda in curand, cu urechile lui, cantecul de lebada. Umbla vorba ca ar fi zburat nitel pana la Oslo, ca le-a cazut unora nagareaua pe el, pe al nostru, sa-l blagosloveasca – sa nu cadeti pe spate, de ce va spun – cu premiul Nobel pentru pace. E drept, pe filiera UE. (Consiliul European a facut invitare pentru toti presedintii din Europa, ca sa participe la ceremonia de ridicare a premiului Nobel pentru pace. Si cum al nostru e Basescu, priponit aci cand cu interventia americanilor si a nemtilor si a portughezilor – prietenii stiu pe cine numesc – normal ca s-a dus Basescu). Dar premiul Nobel pentru pace? Pentru Basescu? Hai fugi de aci! Hai fugi tare! Nu ma-nnebuni! Pe cuvant ca nu e gluma zilei. Transatlanticul a zburat sa-si ia portia – ca doar si el e UE – din premiul Nobel pentru pace. Fara ziaristi, ca nu au fata de asa ceremonie, zice presedintia intr-un comunicat. Mai stii, poate a luat doar bilet dus… Dar, sa ne intoarcem la Nobel. Ce naiba legatura e intre coada vacii si stampila primariei? Premiul Nobel pentru Pace… Pai care pace, cand ‚mnelaui a inarmat, repetat si fervent, toate hoardele din tara asta, cu ura, cu invidie, cu razbunare? El a ridicat piatra si a pus-o-n prastie, el a incaibarat categoriile sociale una impotriva alteia, el a indemnat, pe fata, sa inceapa razboiul intre gras si slab. Si cate si mai cate razboaie a declansat si a purtat, fara urma de pace in suflet. Pace, auzi… Basescu si pacea. Baba si mitraliera. De altfel, facand pe sfanta Parascheva, chiar el, Basescu, se alinta, la intrebarea ziaristilor daca merge la ridicarea Premiului Nobel pentru pace, cam in felul urmator, daca sfantul Goagal zice bine: „Vreti sa ma impoponez cu un titlu pe care…? Ce am facut eu pentru a obtine acest titlu? Cred ca il deleg pe domnul Ponta„. Dar mantaua de vreme rea a presedintelui, Victor Ponta are alte treburi acuma. De exemplu, ii scoate pe unii ramasi prin voia Basescului fara salarii si fara echipamente adecvate, sa faca parghie pentru altii, care au de ajuns undeva. Cu plecarea asta si cu premiul asta Nobel pentru pace, ramenem cu premierul nenumit de presedinte. Caci, vanzoleala asta nu se gata, tac, pac, bati din palme si vine Basescu la Cotroceni. Si apoi, trasul de timp – asa face si nationala de fotbal in teren – e un sport pe care presedintele il practica. Numai sa nu dea autogol, ca Banel, daca o lalaie mai mult decat prevede legea. Pesemne, ca, daca vrea domn’ Basescu si are nitel chef, pe la sfarsitul saptamanii ar fi sa fie sa stea ostile fata in fata. El si USL. Apoi, de se va uita el in ochii membrilor partidelor chemate la Cotroceni pentru consultari, va hahai din prima ca il vrea pe Ponta premier… Apa rece nu e whisky, si nici porcul pisic, ca sa ne imbatam ori ca sa ne mintim singuri. Apoi, vine Craciunul, vine Anul Nou si Basescu va trage de timp ca de zgarciul pe care il vindea pamantenilor cand se intorcea de pe mare. Ma va pana cand se vor alinia planetele si se vor aseya lucrurile. Pana vom vedea visul cu ochii, cum zice romanul. Alizeul abia in primavara se simte, nici ghioceii, oricat de grabiti sunt, nu infloresc in decembrie. Asa ca, pace tie, Basescule! Pe la Oslo, pe acolo, si pe la noi, cand vei reveni.