Offshore
Economic, Featured

Offshore este, calea legală de a fenta bugetul de stat?

Bugetul: Pentru unii ciumă, pentru alții mumă! Este binecunoscut faptul ca absolut toti „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice” iar „Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.” (Constitutia Romaniei, art. 56) Există, însă, si exceptii de la aceasta prevedere constitutionala, cum este cazul detinatorilor de firme offshore , acestia cedand cu generozitate cetatenilor de rand, incadrati ca atare pe baza salarizarii medii nete (3 400 de lei!), onoarea de a contribui la realizarea veniturilor bugetului statului!

Offshore este, calea legală de a fenta bugetul de stat?

Detinerea unei firme offshore  nu are caracter ilegal, atat timp cat legislativul, respectiv Parlamentul nu stabileste contrariul. Dar, chiar si in aceste conditii, faptul ca amploarea tranzactiilor efectuate prin astfel de firme este determinata aproape exclusiv de faptul ca ele asigura anonimitatea beneficiarilor reali si secretizarea operatiunilor derulate este de natura a ridica semne de intrebare. Nu intamplator, printre beneficiarii reali identificati de dezvaluirile cazului cunoscut drept Panama Papers s-au numarat presedinti de state, prim-ministri, politicieni de seama, traficanti de droguri sau de arme, investitori deloc dispusi a-si revela identitatea reala, personaje din anturajul lor, firme reputate sau mari concerne internationale…

Offshore este, calea legală de a fenta bugetul de stat?

Dezvaluirile jurnalistice legate de scurgerile de informatii din interiorul firmei panameze de avocatura Mossack Fonseca au generat luari de pozitii, adoptarea de prevederi legale menite a limita activitatile off shore si recuperarea de importante sume sub forma de impozit pe profit, amenzi si penalitati: de la dezvaluirile din 2016 pana astazi s-au recuperat de catre state circa 1,36 miliarde de dolari (Marea Britanie – 252,76, Germania – 195,65, Spania – 166,49, Franta – 142,29, Australia – 136,65, Columbia – 88,88, Ecuador – 84,30, Italia – 65,49, Cehia – 36,46, Norvegia – 33,83, Islanda – 25,53, Mexic – 21,57, Danemarca – 21,36, Suedia – 19,30, belgia – 18,53, Malta – 16,47, Olanda – 16,39, Panama – 14,13, Austria – 2,73, Luxemburg – 2,39, Slovenia – 1,0, Uruguay – 1,0, Noua Zeelanda – 0,4, Lituania – 0,35 milioane dolari.)

România ?! Ultima pe listă, cu voia dumneavoastra: ZERO!
Din documentele publicate de jurnalisti rezulta implicarea a circa 450 de cetateni romani sau firme activand in Romania doar pe canalul Mossack Fonseca, una din nenumaratele firme furnizoare de servicii offshore. Existand insa nenumarate alte firme cu oferte asemanatoare, numarul firmelor romanesti cu statut off shore pare a trece cu usurinta de noua mii…

Conform unui comunicat propriu din 2016 ANAF „ a inițiat un grup de lucru interdepartamental pentru verificarea implicațiilor fiscale ale informațiilor publicate prin proiectul de investigație jurnalistică “PanamaPapers”. Sunt alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitoare la identitatea persoanelor fizice și juridice, și corelarea acestora cu cele existente în bazele de date specifice, referitoare la conturi deținute, participații în firme, tranzacții interne sau internaționale. În activitatea acestui grup de lucru vor fi implicați inspectori antifraudă, inspectori fiscali și inspectori specializați în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informațiilor fiscale și executări silite”.

DIICOT nu putea privi nepasatoare si a initiat o analiza riguroasa a documentelor din presa pentru a decide daca se implica sau nu in anchetele in desfasurare sau incheiate, analiza aparent nefinalizata pana in prezent! Intr-un gest de extrema colegialitate, procurorul sef al DIICOT nu a uitat sa precizeze ca Oficiul pentru Controlul Spalarii Banilor ar fi mai potrivit pentru ancheta…
Astazi, la cinci ani de la declansarea amplelor actiuni de valorificare a informatiilor despre implicarea cetatenilor romani sau firmelor din Romania in scandalul Panama Papers, rezultatele ar putea fi sublime daca nu ar lipsi cu desavarsire!
Concluzia: contributia la bugetul national sau la cele locale a cetatenilor este intr-un raport de proportionalitate inversa cu nivelul veniturilor individuale iar contributia persoanelor si firmelor cu venituri foarte mari tinde spre zero!

Offshore este, calea legală de a fenta bugetul de stat?

Nu am fi readus in discutie cazul Panama Papers daca nu ar fi fost facuta publica intentia introducerii unui nou impozit asupra autoturismelor mai vechi de 15 ani, cu o valoare minima de 900 de lei si cu un maxim stabilit de fiecare primarie in parte! In mod sigur, exceptand o singura persoana ce detine astfel de autoturisme in cadrul colectiei personale, niciunul dintre cei vizati de Panama Papers nu conduce autoturisme mai vechi de 15 ani! Detinatorii sunt cu certitudine cei din categoria somerilor, titularilor de salarii sau pensii minime sau chiar fara venituri inregistrate. Sigur, ca si-ar cumpara masini noi daca ar avea bani, iar „ajutorul” – mentionat pe post de „indulcitor” – de 3 000 de euro va fi practic inaccesibil, fiind conditionat de o contributie personala de sapte pana la zece mii de euro pentru achitarea unui autoturism nou!

Masura – formulata in spatele usilor inchise – este de natura a evidentia nu atat falsitatea declaratiilor privind dinamica exceptionala a economiei apud primul-ministru cat mai ales, prin caracterul infantil al masurii propuse, incapacitatea strategilor guvernamentali (aceiasi care au elaborat deja celebrul PNRR?!) de a jalona directii eficiente de actiune.

Nu ar trebui sa constituie un mister pentru nimeni faptul ca procentul de 13.5% inregistrat de cresterea economica este o consecinta directa a „armonizarii” negative a trei factori: nivelul scazut de dezvoltare economica a Romaniei, cresterea mai mult decat accelerata a preturilor si „adaptarea” masei monetare la aceste cresteri. Nu in ultimul rand, chiar daca in categoria investitiilor sunt corect incluse constructiile de locuinte si stadioane, nu trebuie uitat ca investitiile care contribuie eficient la dezvoltare sunt cele productive (obiective industriale, echipamente tehnologice, etc.). In plus, probabil ca daca in loc de 150% energia s-ar fi scumpit cu 300% (chiar, de ce nu?!) cresterea economica ar fi fost de 25%!

Situatia dezechilibrata a bugetului national si a celor locale impune evident masuri de interventie, care trebuie sa vizeze insa atat cheltuielile cat si veniturile. Initiative concrete (altele decat „ne-am gandit sa..”, „o sa propunem sa…”, „urmeaza sa…”) in vederea limitarii cheltuielilor inutile (flori si banci din lemn exotic in parcuri, studii de fezabilitate cu final previzibil si din acest motiv inutile, subventionarea de cluburi sportive nu pentru promovarea sportului ca mijloc de educatie ci pentru achizitionarea de jucatori straini, gen CSM Bucuresti, alocarea de sume uriase de la buget pentru finantarea partidelor politice ca substitut al evitarii platii de cotizatii si contributii de catre membrii de partid, inflatia de functionari inutili, salarizarea lor discretionara si pensiile speciale, deplasarile demnitarilor cu exagerate escorte auto si umane, functionarea institutiilor statului in sedii inchiriate generos de la particulari, etc.)

Zadarnic asteapta votantii expuneri cu privire la directiile si stadiul elaborarii de politici fiscala si monetara convergente pentru atingerea unor obiective concrete. Poate semnificativ, strategia adoptarii monedei euro, stadiul si perspectiva finalizarii obligatiei asumate in momentul aderarii la Uniunea Europeana sunt mai secrete decat programul atomic iranian! Subiecte ca ursul Artur, aventurile junelui prim-ministru in Statele Unite, recalcularea pensiilor, situatia din Afganistan sau prezenta unui avion militar rusesc la 40 km de granita romaneasca sunt subiecte prin care atentia publicului este deturnata de la problemele reale. Practica nu este noua: cercetatorii presei germane, franceze (sub controlul german exercitat prin guvernul collaborationist de la Vichy) sau romane din ultimii ani ai ultimei conflagratii mondiale este remarcat faptul ca in contrast cu situatia dezastruoasa de pe front, articolele glorifica victorii inexistente pana in chiar ajunul capitularii…

Similar, veridicitatea mesajelor triumfatoare ale primului-ministru va fi spulberata in primele 24 de ore ale urmatoarei schimbari a echipei politice din Piata Victoriei si de la Cotroceni. Din pacate, pana atunci si chiar ulterior, romanii de rand vor trebui sa respecte articolul 56 din Constitutie sau, daca dinamica nemaivazuta a veniturilor le va permite, sa isi infiinteze firme offshore, de care ANAF, DNA, DIICOT, etc. par a se teme ca de tamaie! Oricum, nu trebuie sa aiba motive de ingrijorare: contributiile lor modeste individual, dar importante cumulat, vor lua drumul off-shore-urilor deja existente prin intermediul generoaselor contracte ale statului pentru autostrazi, studii de fezabilitate, digitalizare, consultanta, etc.!

blank