Oamenii speră să poate salva planeta, așa că iese la miting în mai multe orașe ale lumii. Ziua de vineri a marcat începutul protestelor pentru acţiuni concrete împotriva schimbărilor climatice. Întinse pe mai multe fusuri orare, în majoritatea ţărilor lumii, protestele se vor desfăşura de-a lungul acestei săptămâni. Milioane de oameni, într-o măsură covârşitoare copii şi adolescenţi sunt prezenţi la protestele şi evenimentele care au loc de-a lungul şi de-a latul Pământului şi solicită guvernelor lumii să ia măsuri pentru protejarea planetei şi a viitorului lor. Cea care a inspirat aceste proteste este o tânără de doar 15 ani: Se numeşte Greta Thunberg şi a impresionat pe toată lumea prin discursurile sale pasionale, în special cel de anul trecut, de la Forumul din Davos.
În mod simbolic şi nu numai, protestele au urmărit Soarele – au început în Pacific, cu miting în oraşe mari ale Noii Zeelande şi ale Australiei. Australia simte din plin efectele încălzirii globale. În ultimele 12 luni, continentul australian s-a confruntat cu o serie de evenimente meteo extreme – incendii de vegetaţie, valuri de căldură, cicloane şi inundaţii. Deşi astfel de evenimente au loc mai frecvent în Australia decât în alte zone, chiar şi în mod normal, frecvenţa şi severitatea cu care ele se petrec se datorează schimbărilor climatice produse de activitatea umană.
Peste 300 000 de oameni au participat la miting în Australia. Angajatorii i-au încurajat pe angajaţii lor să-şi ia „o pauză de masă mai lungă” sau o zi liberă pentru a participa şi ei la manifestaţii. Protestatarii solicită guvernului măsuri concrete, inclusiv renunţarea la planurile pentru deschiderea unor noi mine de cărbune.
Dar problema nu este numai pe uscat. Pe fundul oceanului, Marea Barieră de Corali se zbate să supravieţuiască. Unul dintre cele mai diverse ecosisteme ale planetei care reprezintă una dintre cele mai importante locuri care captează carbon se confruntă cu o tragedie – jumătate dintre corali au murit, în timp ce cei noi abia se mai pot forma.
Încălzirea oceanelor reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa coralilor. ONU a clasificat Bariera ca fiind patrimoniu mondial în 1981 pentru „importanţa sa intrinsecă enormă”.
„Nu mă simt în regulă să devin părinte în acest moment. Este mult prea crud să aduc o nouă viaţă într-o lume pe care o văd murind”, spune Juliet, o liceană de 18 ani din Sidney care s-a alăturat protestelor. Nu e singura care are astfel de temeri. Populaţia mai în vârstă nu stă nici ea deoparte, însă. Un lucru observat la protestele din Australia este diversitatea extraordinară a participanţilor – pensionari, tineri părinţi, şcolari în uniforme, grupuri religioase, echipe sportive, iar lista continuă.
Asia de Sud-Est, înecată în abur şi fum
Dacă Asia de Sud-Est mai avea nevoie de vreun indiciu că pericolele schimbărilor climatice sunt reale, regiunea se confruntă în această perioadă cu cel mai rău caz de „negură”. „Ceaţa” care acoperă marile metropole asiatice este o combinaţie de fum gros, galben, teribil de nesănătos, care provine de la incendiile ilegale de pădure.
În Indonezia şi Malaezia şcolile au fost închise iar avertizări de pericol asupra sănătăţii au fost emise de autorităţi. Aerul dens şi brun care stă în aceste zile deasupra insulei Borneo este rezultatul arderii pe scară largă a pădurilor pentru a le transforma în sol pentru agricultură. Milioane de oameni respiră un aer care a fost calificat de specialişti drept periculos pentru sănătatea lor.
FOTO: Ulet Ifansasti/Getty Images
„Copilărind în Jakarta, în anii 1990, am crezut că cerul va fi mereu albastru, că oceanele vor fi mereu curate. Semnele existau deja că poluarea produsă de maşini şi motociclete şi de gunoaiele aruncate în râuri vor afecta ecosistemul, dar nimeni nu le-a luat în serios. Guvernele au fost mai interesate să facă economia Indoneziei să crească mai repede, cât mai repede.
Când clasa de mijloc a crescut în dimensiuni, a crescut şi cantitatea de plastic folosită. Mai ales plasticul de unică folosinţă. Cine a fost în Indonezia ştie la ce mă refer – e nevoie de muncă de convingere serioasă pentru a-l face pe tânărul de la casa de marcat din supermarket să nu-ţi ofere o pungă de plastic pentru doar o tabletă de ciocolată cumpărată.
Lucrurile se schimbă, însă, chiar dacă uneori mult prea încet. Iar asta se datorează iniţiativelor generaţiei mai tinere de politicieni şi consumatori care ştiu foarte bine pericolele cu care Indonezia se confruntă din cauza schimbărilor climatice”, spune Karishma Vaswani, corespondent în Indonezia al BBC.
FOTO: Ulet Ifansasti/Getty Images Oamenii speră să poate salva planeta, așa că iese la miting în mai multe orașe ale lumii
Primele rezultate ale protestelor: Germania alocă 54 de miliarde de euro
Cancelarul german Angela Merkel a decis ca guvernul său să aloce 54 de miliarde de euro pentru planul de reducere a emisiilor de carbon cu 55% până în 2030. Pachetul de măsuri a fost adoptat pe măsură ce protestele creşteau în 500 de oraşe şi orăşele de-a lungul ţării. 270 000 de persoane au ocupat străzile din Berlin, în timp ce Hamburg a adunat 70 000 de protestatari, cu numere aproape la fel de mari în Koln şi Dresda.
„În acest moment nu trăim sustenabil”, a declarat şefa executivului federal din Germania în faţa jurnaliştilor.
Elementul cheie al planului Germaniei îl reprezintă creşterea taxelor pentru emiţătorii de dioxid de carbon din industria de transport. Taxele vor scădea în ceea ce priveşte transportul cu trenul, dar vor creşte în ceea ce priveşte transportul aerian. Acest plan va intra, gradual, în vigoare, începând cu 2021, preţurile crescând semnificativ pentru vehiculele diesel pentru a descuraja folosirea lor.
FOTO: Maja Hitij/Getty Images Oamenii speră să poate salva planeta, așa că iese la miting în mai multe orașe ale lumii
Trei eurocenţi vor fi adăugaţi la costul fiecărui litru de motorină, urmând ca taxa să crească la 9 şi 15 cenţi până în 2026. Cabinetul lui Merkel s-a aflat în negocieri timp de 19 ore până să ajungă la acest compromis.
Reacţia protestatarilor, însă, nu a fost cea aşteptată. Manifestanţii cred că măsurile nu sunt suficiente şi că guvernul acţionează, încă, de parcă lucrurile nu ar fi atât de grave. Şi opoziţia din Germania s-a alăturat acestor critici. Reprezentanţii partidului liberal FDP au declarat că pachetul de măsuri arată o lipsă de viziune, iar cei din partidul de stânga Die Linke spun că măsura va fi ineficientă.
Ce au în comun protestele din întreaga lume? Protagoniştii sunt tinerii
Dincolo de ce îi separă pe protestatarii care au umplut străzile în metropolele, oraşele şi orăşelele din întreaga lumea, ce îi uneşte este şi mai important – mulţi dintre ei sunt foarte tineri.
De la adolescentele din Bangladeş care mărşăluiesc la miting în uniforme şcolare, până la elevii de şcoală primară care merg purtând bannere şi pancarte în Melbourne, toţi îşi doresc salvarea planetei, dreptate climatică şi încetarea folosirii combustibililor fosili. Şi părinţii lor urmează să se alăture.
Proteste climatice la New York. FOTO: Drew Angerer/Getty Images Oamenii speră să poate salva planeta, așa că iese la miting în mai multe orașe ale lumii
„Trăind în Africa sub-sahariană, nu pot decât să fiu conştientă. Conştientă de efectele flagrante ale schimbărilor climatice. Din ce în ce mai mult vedem cum ne confruntăm cu vreme din ce în ce mai extremă, cu perioade lungi mai fierbinţi, mai uscate şi urmate de perioade intense de ploi.
Fluctuăm constant între perioade de uscăciune şi secetă şi perioade cu inundaţii. Nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Trăim în vremuri extraordinare şi nu mai avem decât câţiva ani pentru a rezolva aceste probleme. Trebuie să ne îndreptăm atenţia către soluţii concrete pentru a rezolva acesta urgenţă climatică.
Particip la această grevă climatică pentru că trebuie să ne aducem aminte cum să fim o comunitate din nou. Preşedintele (n.r. – Kenyei) trebuie să ştie că vrem şi ne aşteptăm ca el să onoreze angajamentul pe care şi l-a luat – Kenya să folosească doar surse de energie regenerabilă până în 2020”, spune Ayan Farah, una dintre tinerele protestatare din Nairobi.
Un om cât un protest. Protestele de la Moscova
În timp ce oraşele lumii sunt luate cu asalt de sute de mii de persoane îngrijorate de soarta planetei, capitala Rusiei, o ţară sugrumată nu numai de încălzirea globală dar şi de un regim politic autoritar, oferă o imagine interesantă – un singur protestatar, cu o pancartă în mână, în inima oraşului.
Arshak Makichyan, în vârstă de 24 de ani, mărşăluieşte singur prin oraş, după ce autorităţile au respins acordarea unei autorizaţii pentru protest. Conform legilor în vigoare, orice protest organizat cu mai mult de o persoană trebuie să primească acord guvernamental.
Violonist de profesie, Arshak spune că a fost inspirat şi el de Greta Thunberg: „Întotdeauna am spus că schimbarea climatică reprezintă o concluzie ştiinţifică, însă Greta ne-a arătat de ce ar trebui să ne îngrijoreze pe toţi. Eforturile mele sunt direcţionate spre obţinerea sprijinului celor tineri de aici din Moscova pentru a influenţa cumva guvernul să acţioneze”.
Rusia s-a confruntat în această vară cu incendii periculoase de pădure în Siberia şi cu o topire accelerată a permafrostului. De asemenea, Rusia nu a ratificat Acordul de la Paris şi devine din ce în ce mai implicată în acţiuni de forare în arctică pentru obţinerea de petrol.
Copiii protestează pentru viitor. Adulţii, în turnuri de fildeş, aleg să-l distrugă
Peste un milion de elevi au primit liber de la şcolile la care sunt înscrişi pentru a participa la imensul protest pentru acţiune împotriva schimbărilor climatice. Tânăra de 15 din Suedia care a mobilizat o lume întreagă pentru salvarea planetei conduce demonstraţia care va fi urmată de un miting şi de un marş. Sâmbătă, tinerii lideri şi activişti din toată lumea, inclusiv Greta, se vor aduna la summit-ul pe probleme climatice al ONU de la New York.
Dar în timp ce copii şi tineri încearcă să tragă un semnal de alarmă asupra viitorului lor în New York şi alte părţi ale lumii, la câteva sute de kilometri în sud, la Washington D.C., Donald Trump şi prim-ministrul Australiei susţin o conferinţă de presă în care laudă industria cărbunelui. Nu este foarte surprinzător având în vedere că ambii au fost criticaţi pentru acţiunile iresponsabile în ceea ce priveşte criza climatică.
FOTO: Chip Somodevilla/Getty Images
Trump şi-a scos ţara din acordul climatic de la Paris şi a eliminat măsuri de protecţie federale pentru mediu. În plus, ignoră constant avertizările venite de la propriile agenţii guvernamentale care încearcă să micşoreze efectele devastatoare ale încălzirii globale.
Sursă: BBC