Mulți pensionari spun că, deși pensia nu s-a schimbat, coșul de cumpărături este tot mai gol. Explicația stă în scumpirile acumulate în ultimii ani, care au redus puterea reală de cumpărare chiar și pentru o pensie de 3.000 de lei. Analistul economic Adrian Negrescu explică, cât valorează astăzi, în termeni reali, această sumă și de ce inflația îi afectează pe vârstnici mai mult decât indică statisticile oficiale.
O pensie de 3.000 de lei valorează astăzi, în realitate, doar 2.000 de lei.
Pentru mulți pensionari, suma înscrisă pe talon a rămas neschimbată în ultimii ani, însă costul vieții a continuat să crească. Alimentele, medicamentele, facturile la energie și alte cheltuieli esențiale au devenit mai scumpe, astfel că aceeași pensie acoperă astăzi mai puține produse și servicii decât în trecut.
„Ca să înțelegem cât valorează astăzi o pensie de 3.000 de lei, trebuie să o raportăm în primul rând la inflație. Dacă însumăm inflația din ultimii cinci ani, rezultă că prețurile din România au crescut cumulat cu aproximativ 50-55%. Practic, o pensie care valora 3.000 de lei acum cinci ani, dacă ar fi rămas nemodificată tot acest timp, ar avea astăzi puterea de cumpărare a doar aproximativ 1.950-2.000 de lei din 2021. Sau, privit invers: pentru a cumpăra astăzi ce cumpărai cu 3.000 de lei în 2021, ai avea nevoie de o pensie de aproape 4.600-4.700 de lei”, explică Adrian Negrescu, analist economic, pentru Adevărul.
În doar trei ani, puterea de cumpărare s-a redus semnificativ
Eroziunea nu este vizibilă doar dacă privim pe termen lung. Chiar și în ultimii trei ani, inflația a diminuat considerabil valoarea reală a veniturilor pensionarilor.
„Chiar și pe un orizont mai scurt, de trei ani (2023-2025), cumularea inflației depășește 27-28%. Cu alte cuvinte, o pensie de 3.000 de lei de astăzi cumpără cam cât cumpărau 2.340-2.350 de lei acum trei ani – o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare, în doar 36 de luni”, susține Adrian Negrescu.
De altfel, ultima creștere importantă a pensiilor a avut loc la începutul anului 2024.
„Ultima indexare reală a pensiilor a avut loc la 1 ianuarie 2024, când pensiile au fost majorate prin indexarea de 13,8%, la care s-a adăugat recalcularea pensiilor, care a dus la o creștere medie de aproximativ 20% pentru cei aproximativ 3 milioane de pensionari vizați de noua formulă de calcul. De atunci însă, mecanismul de indexare a fost înghețat. Pensiile nu au fost indexate nici în 2025, nici în 2026, din cauza deficitului bugetar și este posibil să nu crească nici în 2027”, afirmă analistul.
În acest interval, valoarea nominală a pensiilor a rămas aceeași, însă cheltuielile au continuat să crească.
„Practic, timp de aproape trei ani, o pensie de 3.000 de lei a rămas exact aceeași sumă nominală, în timp ce prețurile au continuat să crească – inclusiv sub impulsul direct al propriilor măsuri fiscale ale guvernului”, lămurește Adrian Negrescu.
De ce pensionarii resimt inflația mai puternic decât restul populației
Statisticile oficiale privind inflația sunt calculate pe baza unui coș mediu de consum al populației. În realitate, explică analistul, cheltuielile unui pensionar sunt foarte diferite.
„E important de spus că inflația oficială – cea raportată lunar de INS – este o medie calculată pe coșul de consum al întregii populații. Problema este că structura de cheltuieli a unui pensionar este complet diferită de media populației: vârstnicii consumă disproporționat mai multă energie și utilități, medicamente și servicii medicale, alimente de bază și cheltuieli de locuire – exact categoriile care au avut creșteri de preț peste medie”, explică acesta.
Un exemplu este cel al energiei electrice, unde scumpirile au fost resimțite imediat în bugetele gospodăriilor.
„Cel mai clar exemplu este energia electrică. Dacă în urmă cu un an o factură medie era de aproximativ 200 de lei, astăzi ea depășește 300 de lei – o creștere de peste 50% resimțită direct de gospodăriile mici, tipice pentru pensionari. La această presiune se adaugă medicamentele, unde mulți vârstnici ajung să cumpere doar jumătate din rețeta prescrisă de medic”, spune Adrian Negrescu.
Analistul atrage atenția că impactul este cu atât mai mare pentru pensionarii cu venituri reduse.
„Nu întâmplător, pentru cei aproximativ 2,7 milioane de români care trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei, creșterea prețurilor înseamnă o reducere directă, imediată, a nivelului de trai – o categorie în care pensia de 3.000 de lei din exemplul nostru se află chiar la limita superioară”, afirmă acesta.
De ce va depinde puterea de cumpărare a pensiilor în următorii ani
În opinia analistului, evoluția pensiilor nu va depinde doar de deciziile privind indexarea, ci și de situația finanțelor publice, de inflație și de hotărârile Curții Constituționale privind contribuția la sănătate aplicată unor categorii de pensionari.
„Pe termen mediu, evoluția puterii de cumpărare a pensiilor va depinde, în principal, de trei factori: primul este traiectoria consolidării fiscale: dacă pachetul de reforme al guvernului Bolojan reușește să reducă deficitul bugetar conform planului, presiunea pentru înghețarea în continuare a pensiilor s-ar putea reduce, deschizând loc pentru reluarea indexării anunțate deja pentru 1 ianuarie 2027”, spune Adrian Negrescu.
El adaugă că măsurile fiscale adoptate recent au avut, cel puțin pe termen scurt, efectul de a alimenta inflația.
„Al doilea factor este chiar succesul sau eșecul măsurilor fiscale actuale în a controla inflația. Creșterile de TVA și liberalizarea prețului la energie au avut, cel puțin pe termen scurt, un efect direct opus intenției de a proteja populația – au alimentat exact inflația pe care indexarea pensiilor ar trebui să o compenseze. Dacă aceste măsuri își vor arăta efectul dezinflaționist promis abia peste unul-doi ani, pensionarii vor traversa în continuare o perioadă dificilă până atunci”, explică analistul.
Un alt element îl reprezintă decizia așteptată privind contribuția de asigurări sociale de sănătate.
„Al treilea factor, mai puțin discutat public, ține de rezultatul disputei constituționale privind CASS pe pensii. O eventuală decizie a Curții Constituționale care anulează taxa ar putea aduce înapoi în bugetele pensionarilor sumele reținute din august 2025 – un câștig punctual, dar unul care nu rezolvă problema structurală a erodării puterii de cumpărare prin lipsa indexării”, afirmă Adrian Negrescu.
În opinia sa, revenirea la nivelul real de trai din urmă cu câțiva ani nu se va produce rapid.
„În lipsa unor semnale clare de relaxare fiscală și cu o inflație care, la jumătatea anului 2026, rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, cel mai probabil scenariu pentru următorii ani este unul de recuperare lentă și parțială – nu de revenire la nivelul real de trai din urmă cu trei-cinci ani, ci de stopare, în cel mai bun caz, a ritmului actual de erodare”, conchide Adrian Negrescu.
