Actualitate, Featured

O nouă lovitură pentru SRI de la CCR. O prevedere legală în baza căreia erau date mandate de interceptare, NECONSTITUŢIONALĂ

Curtea Constituţională restricţionează obţinerea de către SRI a mandatelor de interceptare pe siguranţă naţională, declarând neconstituţional un articol în baza căruia acestea erau solicitate şi aprobate. Fostul sef al CCR, Augustin Zegrean, susţine că decizia nu este „o tragedie”, în vreme ce avocatul Cristian Ene apreciază că se va cere înlăturarea înregistrărilor din dosare.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis, miercuri, că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională.

Dispozitiile art.3 lit.f) Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României au următorul cuprins: „Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: f)subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale.”

„Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincţie între faptele care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi care pot fi calificate drept chestiuni ce ţin de dreptul penal, cu consecinţa incidenţei mijloacelor de drept penal şi procesual penal, pe de o parte, şi acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor unei colectivităţi/comunităţi (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparţin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o ameninţare la adresa securităţii naţionale, pe de altă parte”, se arată într-un comunicat al CCR.

Potrivit sursei citate,  Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincţie, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora.

„Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate, rezultă că se poate circumscrie unei ameninţări la adresa securităţii naţionale orice faptă/acţiune, cu sau fără conotaţie penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecinţa unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanţiate activităţii specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, etc)”, se mai arată în comunicat.

Potrivit unor surseoficiale, Serviciul Român de Informaţii emitea mandate de interceptare pe siguranţă naţională în baza acestui articol, iar decizia CCR ar urma să restrângă numărul de mandate de interceptare.

De altfel, fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, a prezentat anul trecut o serie de mandate obţinute de la instanţă, cererile fiind făcute şi în baza articolului 3, alineatul f.

blankblank

CCR a analizat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolelor 3, 10, 11 şi 13 din Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară modificării prin Legea 255/2013, precum şi a dispoziţiilor articolului 13 din acelaşi act normativ, în forma în vigoare, după ce omul de afaceri orădean, Beniamin Rus, a sesizat Curtea.

Zegrean: Nu e o tragedie

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a declarat pentru MEDIAFAX că Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este o lege veche, adoptată anterior adoptării Constituţiei şi care nu a fost pusă în concordanţă cu Constituţia din 1991. În plus, declararea ca neconstituţional a articolului 3 litera f) “nu este o tragedie”, SRI putând să ceară mandate şi pe alte articole.

“Această lege este o lege anterior adoptării Constituţiei, este o lege din iulie 1991 şi încă de multă vreme trebuia pusă de acord cu constituţia pentru că nu mai ţine pasul. Trebuia verificată de mult timp şi adaptată la noile rele relaţii sociale şi la noua Constituţie. Faptul că nu o să mai poată să ceară mandate de interceptare pe acest aliniat, f) din lege, nu înseamnă că ei nu mai pot să-şi facă audierile şi interceptările. Pot să le facă, pentru că vor cele pe alte aliniate din articol. Sigur, este o restrângere, dar acum legea urmează să fie pusă în acord cu decizia Curţii. Guvernul are suficient timp să reanalizeze textul şi să-l pună în acord cu decizia Curţii”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Augustin Zegrean.

Conform fostului preşedinte CCR, articolul de lege este încă în vigoare, până la publicarea deciziei Curţii în Monitorul Oficial.

“Până când apare decizia în Monitorul Oficial textul este încă în vigoare. După ce va apărea în Monitorul Oficial, Guvernul are 45 de zile la dispoziţie să pună de acord cu textul declarat neconstituţional cu decizia Curţii, timp în care textul declarat neconstituţional se suspendă. Până atunci au timp suficient să ia toată legea la puricat, să o pună în acord cu Constituţia. Nu este nicio tragedie ca acest alineat din a fost declarat neconstituţional”, a mai spus Zegrean.

Întrebat dacă el consideră că au fost făcute abuzuri, Augustin Zegrean a răspuns că nu are cunoştinţă.

„Nu ştiu dacă s-au făcut abuzuri pentru că nu la noi veneau să ceară mandate. Dar, puteţi avea încredere, Curtea Constituţională a analizat cu mare atenţie textul acesta, mai ales în zilele acestea când sunt cu toţi ochii pe ea, dar în general Curtea dă decizii înţelepte”, a mai declarat fostul preşedinte CCR.

Avocat: Se va cere înlăturarea înregistrărilor din dosare

Avocatul Cristian Ene a explicat, pentru MEDIAFAX, care sunt consecinţele deciziei CCR prin care un articol al legii 51/1991 a fost declarat neconstituţional, acesta menţionând că judecătorilor li se va cere înlăturarea interceptărilor folosite pentru alte fapte şi nu privind siguranţa naţională.

„Înseamnă că ceea ce s-a obţinut în baza mandatelor pe art3. litera f vor fi invocate pe cale de excepţii argumentele din decizia Curtii Constituţionale, iar judecătorilor li se va cere să înlăture ca probe din cauzele penale interceptările obţinute în baza acestui articol şi a mandatelor de siguranţă naţională daca nu erau exclusiv folosite în cauze de siguranţă naţională. (…) Nu sunt foarte multe, numai în situaţia în care s-a luat manevra de siguranţă naţională şi s-a folosit în altă cauză, adică nu s-a folosit în cauza de siguranţă naţională. În atare situaţie, sunt puţine cauze, cred că 1% care să fi avut ghinionul ca persoana respectivă să fie sub puterea unui mandat de siguranţă naţională şi ulterior să fie cercetată într-o altă faptă iar procurorul să apeleze la informaţia din mandatul de siguranţă naţională”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Cristian Ene.

blank