NATO
Featured, International

NATO declară că în cazul unei țări membră care va fi atacată cibernetic, va fi activat articolul 5

NATO va activa articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic inclusiv în cazul unui atac cibernetic îndreptat împotriva unei ţări membre a Alianţei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. În acest caz, alianţa militară nord-atlantică ar putea riposta atât printr-un atac cibernetic dar şi „în alte moduri”, pe care Stoltenberg nu le-a detaliat, însă.

„Un atac cibernetic ar putea activa articolul 5. Dacă în urma unei analize, vom considera necesar, vom putea activa acest articol. Asta înseamnă că toţi membrii NATO se vor uni în protejarea aliatului care a fost ţinta acelui atac cibernetic. Putem riposta cibernetic, dar şi în alte moduri. Asta o vom decide noi”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei dezbateri online organizate de NATO.

Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic reprezintă cea mai importantă clauză a acestui document şi defineşte sarcina fundamentală a NATO: apărarea colectivă. Conform articolului, un atac asupra unui stat al Alianţei va fi considerat un atac asupra tuturor membrilor.

„Nu îi vom oferi niciodată unui potenţial adversar sau inamic privilegiul de a-i comunica exact când vom activa articolul 5. Acest lucru se va face în baza unei analize clare, într-o situaţie concretă”, a mai precizat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Poate fi considerat un atac de tip cyber un act de război? Răspunsul şefului NATO
În 2023 va deveni complet operaţional un centru de comandă cyber al NATO cu sediul la Mons, Belgia. În prezent, este deja activ Centrul NATO pentru atacuri cibernetice din Estonia. În 2007, Estonia a blamat Rusia după ce a fost ţinta unui vast atac cibernetic îndreptat împotriva instituţiilor guvernamentale şi de presă.

„În domeniul cyber, linia dintre război şi pace este mai vagă. Iar asta e una dintre provocările cărora trebuie să le faci faţă. Înainte, era simplu să spui când erai în stare de război şi când era pace. Acum, cu toate atacurile teroriste, cyber sau hibride, linia e mai difuză, ceea ce in sine e o provocare”, a spus Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a arătat că NATO deţine şi dezvoltă atât „instrumente ofensive” cât şi „operaţiuni ofensive” de tip cyber, care pot fi îndreptate împotriva unor entităţi statale (national cyber effects).

„NATO a folosit foarte eficient astfel de instrumente ofensive în lupta contra ISIS în Irak sau Siria, unde am reuşit să eliminăm multe dintre capacităţile cyber ale Statului Islamic, importante pentru ei şi folosite la recrutarea de noi adepţi, acţiuni de propagandă, sau pentru finanţări”, a mai arătat Stoltenberg care a adăugat că operaţiunile ofensive din domeniul cyber fac parte din politica NATO.

Cum a atacat Rusia SUA în 2020. Cibernetic
În decembrie 2020 a avut loc un atac cibernetic masiv şi fără precedent al Rusiei asupra Statelor Unite. Hackeri ruși au folosit o actualizare de software pentru a intra în rețele ale instituțiilor federale americane importante, precum Trezoreria și departamentul de Comerț al SUA, timp de 9 luni.

Compania americană de IT SolarWinds, care furnizează servicii digitale unor instituții și agenții federale din SUA, a declarat că un număr de până la 18.000 de clienți au descărcat o actualizare de software compromisă care a permis unor hackeri ruși să spioneze companii și activități guvernamentale fără a fi detectați timp de aproape 9 luni.

SUA au emis cu acest prilej o avertizare de urgență prin care a ordonat utilizatorilor guvernamentali să se deconecteze de la programul SolarWinds despre care se spune că ar fi fost compromis de „actori rău intenționați”.

Moscova a negat orice legătură cu atacurile.

România este şi ea, din 2019, membră cu drepturi depline al Centrului de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice. Centrul NATO de cyber security are sediul în Estonia.

De asemenea, România va găzdui, la București, noul Centru European pentru Securitate Cibernetică. Acest centru va fi principalul organism de execuție pentru resursele financiare ale Uniunii dedicate securității ciberneice în cadrul programelor „Europa Digitală” și „Orizont Europa”.