Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu a scos, prin rectificarea bugetară anunțată miercuri, o scădere economică de 1,9% pe 2020 în condițiile în care FMI, de exemplu, estimează o cădere de 5%. Ca să nu pară un recul de 7%, așa cum arată de fapt situația consultând datele prezentate de Comisia Națională de Prognoză, Cîțu împinge în față indicatorul care le salvează deseori imaginea multor miniștri de finanțe, și anume deflatorul PIB, sau mai exact inflația generală a economiei și nu doar cea a prețurilor de consum pe care o țintește Banca Națională a României. În proiectul de rectificare în dreptul deflatorului PIB apare 4,9%. Adunat cu 1,9%, cu cât a ieșit Cîțu în față, ne dă 7%. Asta înseamnă că vin scumpirile pentru că inflația face întotdeauna casă bună cu guvernele care au nevoie disperată de bani. Iar liberalii sunt în acestă situație.
Deflatorul PIB este calculat ca fracție între dinamica nominală și cea reală a Produsului Intern Brut. PIB-ul nominal redă suma valorii adăugate interne în prețurile actuale ale pieței. Numai că acesta poate fi ”falsificat” prin modificări ale valorii banilor. Astfel, o modificare de 3% a ratei inflației, în aceleași condiții ale producției de bunuri, duce de asemenea la o creștere cu 3% a PIB-ului. De altfel, în informațiile prezentate de Comisia de Prognoză avem pentru acest an un PIB de 1.082,1 miliarde de lei, în creștere față de 2019, când a fost 1.059,8 miliarde de lei. Dar din creșterea nominală scădem deflatorul PIB, adică inflația generală din economie, și ne dă acel 1,9% menționat de Cîțu. La un PIB mai mare, guvernele își raportează cheltuieli mai mari! ”Practic, în România, criza s-a rezolvat din pix, iar PIB-ul nominal pe anul 2020 va avea creștere, ceea ce se încadrează în regimul „fantastic”, a comentat Adrian Cîciu, profesor de economie.
Conform datelor prezentate de Cîțu, deficitul bugetului crește de la 40,5 miliarde de lei la 72,5 miliarde de lei, adică 6,7% din PIB.
”Pe venituri: criza a însemnat un șoc puternic. Din economia internă estimăm că vom încasa mai puțin cu 23,2 miliarde lei. După discuțiile cu CE, estimăm că vom primi 3,8 miliarde lei. Înseamnă că pe sold veniturile scad cu 19,4 miliarde lei. Estimăm încasări mai mici de la impozitul pe profit cu 2,2 miliarde lei. De la impozitul pe venit o scădere cu 1,5 miliarde lei, TVA -5,5 miliarde lei, accize -2,6 miliarde lei, CAS -8,3 miliarde lei. Cheltuielile bugetului cresc cu 12,5 miliarde lei”, a spus ministrul Finanțelor Florin Cîțu.