Curtea de Apel Bucureşti a decis ca statul român, reprezentat de Ministerul de Finanţe, MAI şi ANP să fie părţi responsabile civilmente în dosarul lui Alexandru Vişinescu, astfel încât dacă instanţa va dispune plata unor daune morale, cele trei instituţii vor plăti şi ele, alături de Vişinescu, informează Mediafax.

ministerul-finantelor-mai-si-anp-ar-putea-plati-daune-morale-alaturi-de-visinescu-280390
   
“Admitem cererea de constituire a statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor drept părţi responsabile civilmente şi dispune citarea celor trei entităţi la termenul următor, pentru ca acestea să-şi poată construi apărarea”, au decis judecătorii Curţii de Apel, la termenul de miercuri al procesului.
   
Alexandru Vişinescu nu a fost prezent la instanţă şi, potrivit judecătorilor, el nu a făcut dovada faptului că nu poate să vină la proces, motiv pentru care la termenul următor va fi adus cu mandat de aducere, fără a mai fi citat la domiciliu.
   
Instanţa a ridicat, din oficiu, problema instituirii sechestrului asupra bunurilor lui Alexandru Vişinescu, iar procurorul de şedinţă a susţinut că acest lucru este necesar.
   
Procurorul a cerut să fie pus sechestru pe locuinţa fostului torţionar şi pe acţiunile pe care acesta le deţine, solicitând totodată şi poprirea veniturilor din pensie ale lui Vişinescu.
   
Curtea de Apel Bucureşti urmează să decidă dacă va admite sau nu propunerea Parchetului instanţei supreme şi dacă va pune sub sechestru toate bunurile mobile şi imobile ale lui Alexandru Vişinescu.
   
Următorul termen de judecată din acest dosar a fost stabilit în 5 noiembrie.
   
Curtea de Apel Bucureşti a început în 24 septembrie judecarea dosarului lui Alexandru Vişinescu, în care este acuzat de moartea a 12 deţinuţi politici în perioada în care a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat.
   
La primul termen, când Vişinescu a fost prezent, instanţa a admis cererea de a fi parte civilă în cauză formulată de Nicoleta Eremia, soţia fostului general Ion Eremia, care a fost încarcerat la Penitenciarul Râmnicu Sărat în perioada în care unitatea a fost condusă de Vişinescu. Aceasta a dat o declaraţie în faţa instanţei, în care a arătat de ce doreşte să fie parte civilă în cauză şi a precizat că cere daune de 100.000 de euro, din care 20.000 de euro daune morale şi 80.000 de euro daune materiale.
   
Procurorii Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au trimis în judecată pe Vişinescu pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
   
Potrivit rechizitoriului, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, “a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”
   
În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme.
   
Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.
   
Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor ’50.