Producătorul de aluminiu Alro Slatina este cel mai mare beneficiar al celor două scheme de ajutor de stat ce vizează plata energiei consumate și face economii la factură ce acoperă până la 40%.
În total, excepțiile la plată depășesc 70 de milioane de euro, din care peste 30 de milioane de euro anua(date din 2018 ale Ministerul Economiei) reprezintă scutire pe 85% din certificatele “verzi” pe care toți consumatorii români le plătesc, începând cu 2017, și încă 40 milioane de euro este un ajutor foarte recent, implementat acum câteva săptămâni, pe care Alro în primește sub formă de compensare direct de la stat pentru costurile cu energia. Banii din ultima schemă de ajutor vor fi dați Alro, și altor companii energofage, de către stat din fondurile încasate din vânzarea certificatelor de emisie CO2, și reprezintă, au spus autoritățile, o compensație pentru prețurile tot mai mari ale energiei electrice.
Despre cuantumul acestui ajutor – 40 de milioane de euro anual a vorbit ministrul Mediului Costel Alexe. „Acest sprijin (pentru ALRO Slatina – n.red.), materializat, înseamnă vreo 40 de milioane de euro în fiecare an, pentru energia electrică. Eu cred că ALRO nu este emblematic numai pentru Oltenia, ci, la cum arată lucrurile pe platformă, pentru întreaga Românie, ca să nu spun că în chestiunile ce ţin de mediu, pionierat în Europa. Îl întrebam (pe directorul ALRO Slatina – n.red.) dacă Guvernul României n-ar fi acordat acest sprijin industriei şi economiei româneşti şi mi-a spus că în martie ar fi fost în situaţia în care ar fi închis”
Între cele două forme de ajutor de stat există o diferență. Astfel, dacă cea cu CV-urile reprezintă o redistribuire a costurilor Alro către restul consumatorilor, a doua este o plată din banii încasați de stat, fără ca restul consumatorilor mai puțin norocoși să contribuie cu ceva.
De precizat, Alro plătește anual un estimat între 800 de milioane și 1,2 miliarde de lei pe energie, corespunzător unui consum de 3 TWh, sumă ce include prețul mărfii electricitate(circa 200 de lei, preț mediu de piață 2019, dar nu pe contracte bilaterale), tarifele de transport plus alte tarife și unele taxe. Intervalul este aproximat pentru că societatea nu dezvăluie(și este normal) cât plătește în piață pentru energia consumată, cu atât mai mult cu cât mare parte din aceasta este pe contracte bilaterale. Partea superioară a intervalului este pentru prețul mediu PZU, piața de zi cu zi, de anul trecut, dar care este puțin folosită de marii consumatori, care au nevoie de contracte pe termen lung. Deci, în mod normal, Alro are un cost mediu anual cu energia mai mic de 1,2 miliarde de lei(250 de mil. de euro). Cu cât mai mic, putem doar aproxima, de aceea am socotit acest interval, între 800(180 mil. euro) și 600 milioane lei(250 mil. euro). În același timp, din acest an, Alro primește ajutor de stat anual la plata energiei de aproximativ 70 de milioane de euro, de unde rezultă că va beneficia de o diminuare drastică a costurilor cu electricitatea – între 30 și 40 %.
A mai fost „băiat deștept”
Alro Slatina este cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală și de Est, fiind deținută de rușii de la Vimetco. Este și cel mai mare consumator de energie electrică din România – 3 TWh anual, aproximativ 6% din întregul consum național. Dat fiind că industria aluminiului este puternic intensivă în energie, este de înțeles și că interesele rușilor vin cu precădere din zona de energie. Este de notorietate scandalul “băieților deștepți”, din epoca Traian Băsescu, când Alro a fost acuzată că beneficiază la energie super ieftină de la Hidroelectrica, câteodată sub costurile de producție. S-ar fi ajuns, atunci, ca Hidroelectrica, în cazul unor perioade cu hidraulicitate scăzută, când, pur și simplu, nu avea suficientă electricitate de livrat, să cumpere de la termocentrale , ca să-și onoreze contractele. Pe lângă Alro, mai erau și alți beneficiari ai contractelor, prin care celebrele Energy Holding, Buzzman Industries, Alpiq ori Electromagnetica.
În schema de ajutor stat cu CV-urile, figurează, pe lângă Alro, alte 60 de companii, printre care Liberty Galați, Rompetrol Rafinare, Holcim, Azomureș, CHR Ciment, Heideberg Ciment, Arcelor Mittal Hunedoara, Kronospan Sebeș(exploatarea lemnului), Silcotub Zalău, Chicomplex Borzești.
În schema de sat legată de compensarea cu bani din certificatele de emisie sunt nume care apar și în cealaltă, cum ar fi Alro, Sidex, CHR, Saint Gobain, TenarisSilcotub precum și altele. Ele sunt adunate în ABIEC, patronatul companiilor mari consumatoare de energie.