Actualitate, Featured

Microhidrocentralelor din Arges, un dezastru pentru mediu

Ministerul Apelor și Pădurilor a decis să aloce peste un milion de lei pentru elaborarea unui studiu care să evalueze impactul asupra mediului al microhidrocentralelor din județul Argeș.

Decizia actualei conduceri a Ministerului Apelor și Pădurilor intervine după ce, în anul 2015, organizația de mediu WWF România anunța că „a fost informată printr-o scrisoare oficială din partea Comisiei Europene, din data de 3 iunie a.c. (anul 2015 – n.n.), că instituția demarează procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș. Din informațiile pe care le deținem, procedura de infringement vizează și proiectele distructive de pe versantul sudic al Munților Făgăraș – cele de pe râurile Capra și Buda“.

Acum, în anul 2019, conform unui anunț postat pe site-ul de licitații electronice, Ministerul Apelor și Pădurilor va aloca suma de 1.362.352 lei (fără TVA) pentru elaborarea unui studiu denumit „Evaluarea impactului asupra mediului a construcției și exploatării lucrărilor de amenajare pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic prin microhidrocentralelor amplasate pe cursurile de apă: Capra, Buda, Otic, Izvorul Mircea, Cuca, Cârțișoara, Porumbacu, Sâmbăta, Sebeș-Hotarele, Sebeș-Fântânele, Sebeș-Căciulata, Vistișoara, Dejani, Lupșa, Ucea, Sebeș, Craiului, Sebeșel, Valea Satului, Rânica (Râmna), Vistea și Taia“.

Anunțul de licitație precizează că „acest studiu trebuie să evalueze dacă cele 17 microhidrocentrale au impact asupra stării ecologice a corpurilor de apă, având în vedere elementele de calitate conform cerințelor Directivei 60/2000/EC privind stabilirea unui cadru de acțiune comunitar în domeniul politicii apei (…), asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor naturale, conform cerințelor Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (…) și să constate dacă există deteriorări ale stării ecologice a corpurilor de apă și ale stării de conservare și, unde este cazul, să propună măsuri suplimentare“.

Caietul de sarcini al licitației mai precizează că în acest studiu „se vor avea în vedere efectele negative asupra speciilor de floră și faună sălbatică, precum și intensitatea și frecvența elementului disturbator“. Studiul ar urma să fie realizat în termen de 12 luni de la data atribuirii contractului (15 ianuarie 2019), adică până în ianuarie 2020.

Comisia Europeană vrea să sancționeze România
Reacția autorităților române, extrem de întârziată, apare după ce Comisia Europeană a avertizat România, pe data de 29 mai 2015, asupra acestui subiect.

După mai bine de un an, în cadrul discuţiilor ce au avut loc la Bruxelles pe 15 decembrie 2016, una dintre măsurile propuse de către autoritățile române a fost realizarea unui studiu pe tema construcției şi exploatării celor 17 microhidrocentrale din județul Argeș care erau deja puse în funcțiune.

După încă doi ani, în 2018, situația apelor curgătoare pe care se amenajaseră obiective energetice era la fel de proastă. „Niciunul dintre râurile din listă nu a fost renaturat, aproape niciun proiect de microhidrocentrală din lista de infringement nu a fost oprit“, avertiza biologul Călin Dejeu.

Abia în ianuarie 2019 Ministerul Apelor și Pădurilor a demarat studiul oficial care ar putea tranșa această chestiune litigioasă.

„Realizarea acestui studiu este deosebit de importantă pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de către autoritățile române în cadrul întâlnirilor cu Comisia Europeană atât pentru clasarea cauzei 2015/4036 declanșată de Comisia Europeană, cât şi pentru constituirea unei baze de plecare pentru evaluarea impactului asupra corpurilor de apă şi a speciilor și habitatelor naturale ale investițiilor de tip microhidrocentrală şi autorizarea acestora în viitor“, recunoaște în acest moment Ministerul Apelor și Pădurilor.

Firma căreia i s-a încredințat contractul urmează să formuleze concluzii și să elaboreze un set de recomandări, precum și propuneri de măsuri pentru reducerea eventualelor efecte negative asupra stării ecologice a corpurilor de apă şi a habitatelor, dar și pentru menținerea sau îmbunătățirea „stării ecologice a corpurilor de apă şi a stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor“. De asemenea, „la elaborarea recomandărilor și a propunerilor de măsuri se vor avea în vedere și prevederile Planului de Management al sitului Natura 2000 – Munții Făgăraș, respectiv din draftul de plan de management al Parcului Natural Grădiștea Muncelului–Cioclovina“.

Din păcate, niciunul dintre documentele aferente licitației nu precizează clar ce măsuri ar putea fi luate cu privire la microhidrocentralele din județul Argeș dacă se va constata că acestea afectează, cu adevărat, râurile.

Ce sunt microhidrocentralele
Microhidrocentralelor (MHC) sunt instalații care folosesc energia apei pentru a obține energie electrică. Diferența dintre hidrocentrale (cum sunt cele amenajate pe Dunăre și pe râurile mari) și microhidrocentrale este aceea că microhidrocentralele sunt obiective energetice de mică putere, adică au o putere instalată de până la 10 MW.

În România, sursa cea mai importantă de energie regenerabilă este considerată a fi energia apelor.

blank