Patriarhul Daniel a spus, cu ocazia Zilei Naţionale, că poporul român trebuie să păstreze şi să cultive darul unităţii naţionale, ca simbol al demnităţii, obţinută cu multe jertfe şi eforturi spirituale şi materiale pentru binele ţării şi al românilor de pretutindeni, scrie Mediafax.
Preafericitul Daniel a spus, la slujba de Te Deum din Catedrala Patriarhală, că 1 Decembrie este o zi de recunoştinţă sau de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru marele dar al unităţii şi libertăţii naţionale, dobândite de poporul român prin credinţă puternică şi luptă jertfelnică de-a lungul a multor secole de suferinţă creştinească, prin înţelepciunea şi voinţa fermă a conducătorilor patrioţi, civili şi clerici, prin vitejia şi dorinţa poporului român de unitate şi libertate naţională.
Patriarhul României a mai spus că Biserica Ortodoxă Română a sprijinit Marea Unire a tuturor provinciilor româneşti într-un stat român unitar, fiind împreună cu poporul în toate eforturile sale de afirmare şi cultivare a conştiinţei naţionale şi a dorinţei de unitate naţională.
„Este relevant faptul că între cei 1.228 de delegaţi oficiali în Adunarea Naţională Constituantă, care s-au întrunit la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918 pentru proclamarea Marii Uniri, au fost şi mulţi slujitori ai Bisericii. Cele două Biserici româneşti din Transilvania (ortodoxă şi greco-catolică) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delegaţi ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe şi ai capitalurilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al institutelor teologic-pedagogice şi câte doi reprezentanţi ai studenţilor”, a arătat PF Daniel.
Proclamarea Unirii de la Alba Iulia a fost precedată de slujba Sfintei Liturghii şi de slujba de Te Deum, oficiate în locuri diferite de clerici ortodocşi şi greco-catolici, întrucât Unirea cea Mare era trăită ca o lucrare sfântă şi solemnă a comuniunii româneşti, a unităţii şi libertăţii naţionale.
La altarul bisericii ortodoxe din Alba Iulia, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de episcopul Ioan Papp al Aradului şi Locţiitor de Mitropolit al Ardealului, care, în obişnuita încheiere a Sfintei Liturghii, a rostit: ?Cel ce a înviat din morţi şi a înviat astăzi şi neamul nostru românesc, Hristos, Adevăratul Dumnezeu?. Episcopul ortodox român de Caransebeş, Miron Cristea, viitorul Patriarh al României Mari, a citit, la sfârşitul Sfintei Liturghii, Rugăciunea pentru dezrobirea neamului românesc, intonând apoi, împreună cu toţi românii prezenţi, imnul Deşteaptă-te, române!, a mai spus PF Daniel.
Lucrările Adunării au fost prezidate de marele patriot Gheorghe Pop de Băseşti, împreună cu episcopii de Arad şi Oradea. Şedinţa s-a încheiat cu cuvintele episcopului ortodox Ioan Papp, care a subliniat faptul că Biserica şi poporul sunt una, în cugete şi simţiri, pentru împlinirea visului unităţii naţionale. Au urmat apoi cuvântările ierarhilor adresate celor 100.000 de români, adunaţi din toate provinciile ţării, pe Câmpul lui Horea, actualul platou din fa?a Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia, unde, în secolul XVIII, au fost traşi pe roată doi martiri ai neamului românesc – Horea şi Clo?ca, a adăugat PF Daniel.
În Marele Sfat al naţiunii române, ca şi în Consiliul Dirigent, au fost aleşi şi slujitori ai Bisericii, iar episcopul şi viitorul patriarh Miron Cristea, alături de episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleşi membri în delegaţia de patru persoane care a prezentat Actul Unirii la Bucureşti regelui Ferdinand I al României Mari.
„Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să păstrăm şi să cultivăm darul unităţii naţionale ca fiind un simbol al demnităţii poporului român, obţinut cu multe jertfe şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre slava Preasfintei Treimi, binele ţării noastre şi bucuria românilor de pretutindeni”, a arătat PF Daniel în cuvântul rostit de Ziua Naţională.