Mesaje de la Ştefan Bănică şi Andreea Marin

Andreea Marin şi Ştefan Bănică au anunţat că, după şapte ani de căsătorie, se despart. Presa a luat foc: să-i prindă, să-i surprindă în diferite ipostaze, să-i vadă, să afle, să ştie. Da, se despart. Din vina unuia, a amândurora, a niciunuia. Şi, totuşi, viaţa merge mai departe. Şi pentru cei doi, şi pentru toată lumea din lumea asta. Şi, pentru că nici Andreea Marin, nici Ştefan Bănică nu fac comentarii, nu dau declaraţii, nu se lasă intervievaţi, singura sursă de a afla ceva despre ei, despre gândurile lor, este, aţi ghicit, nenea Facebook. Şi, în ultimele ore, ambii protagonişti ai celui, pesemne, cel mai mediatizat divorţ de pe la noi, au postat câte ceva: el, o replică a actorului Anthony Hopkins, ea o rugăciune a părintelui Arsenie Boca.

El, un fel de gura lumii slobodă, ea un fel de punere de cenuşă în cap. El, pragmatic, ea sufletistă. El şi ea, separat. Separaţi. Iată ce spune, pentru început, Ştefan Bănică: „Filozofia mea este: nu este treaba mea ce spun sau cred oamenii despre mine. Sunt ceea ce sunt şi fac ceea ce fac. Nu am aşteptări şi accept orice. Asta îmi face viaţa mult mai uşoară”. Unii ar fi vrut să spun că, postarea Andreei Marin este un fel de răspuns la ce a postat Ştefan Bănică. Dar nu e. Cei doi nu-şi dau răspunsuri pe Facebook, nu se tachinează în ochii lumii, nu îşi fac declaraţii de acest gen. Deci, să vedem postarea Andreei:

”Rugăciunea Părintelui Arsenie Boca
O, iartă-mi Doamne atâtea rugăciuni
Prin care-Ţi cer doar pâine şi pază şi minuni,
Căci am făcut adesea din Tine robul meu
Nu eu ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu,
În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia Ta,
Îţi cer într-una să faci Tu, voia mea,
Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiţi ce vrei
Şi să-mi slujeşti în toate, să-mi dai fără să-mi iei,
Gândindu-mă că dacă îţi cânt şi Te slăvesc,
Am drept să-ţi cer într-una să faci tot ce doresc.
O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga
Şi-nvaţă-mă că altfel să stau în faţa Ta,
Nu tot cerându-ţi Ţie să fii Tu robul meu,
Ci Tu, cerându-mi mie, iar robul să fiu eu;
Să înţeleg că felul cel mai bun de-a mă ruga
E să doresc în toate să fie voia Ta.
Binecuvântarea Domnului peste voi, cu al Său har şi cu a Sa iubire de oameni totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor!”. Citiţi şi trageţi voi concluzii… N.M.