După o noapte de discuţii intense, liderii europeni se reunesc pentru micul dejun. Au trecut mai bine de 12 ore de când se poartă negocieri asupra noii garnituri de şefi ai principalelor instituţii europene. Marea piedică a fost alegerea unei persoane în fruntea Comisiei Europene.
Discuţiile de la masa rotundă au fost suspendate în jur de miezul nopţii. Apoi, Donald Tusk a început negocieri bilaterale cu toţi liderii prezenţi la summit. Când aceste discuţii s-au încheiat, au urmat alte întrevederi cu principalii jucători ai politicii europene, Angela Merkel şi Emmanuel Macron.
Frans Timmermans, considerat favorit, a fost puternic contestat de populari şi de statele din Est. Donald Tusk a lansat în discuţie alte trei nume pentru şefia Comisiei. Este vorba de francezul Michel Barnier, negociatorul UE pentru Brexit, bulgăroaica Kristalina Georgieva, fost comisar european şi actual director executiv al Băncii Mondiale, şi premierul Irlandei, Leo Varadkar. Toţi sunt susţinuţi de Partidul Popular European, formaţiunea cu cele mai multe mandate în noul parlament european.
Potrivit jurnaliştilor aflaţi la Bruxelles, discuţiile se vor întinde până se va ajunge la un acord, aşa cum îşi doresc Angela Merkel şi Emmanuel Macron.
Știrea inițială:
Frans Timmermans este pe cale să fie numit viitorul preşedinte al Comisiei Europene, au declarat duminică diplomaţi şi oficiali, cu câteva ore înainte ca liderii Uniunii Europene să se întâlnească pentru a decide cine va deţine posturile de top din blocul comunitar, relatează Reuters. Potrivit unor surse politice, PPE nu îl mai susține pe Manfred Weber pentru poziția de președinte al Comisiei Europene, Weber renunțând la nominalizare.
Actualizare 21:20. Liderii Partidului Popular European (PPE) au contestat, la summitul Consiliului European de la Bruxelles, planul de numire în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene a lui Frans Timmermans, candidatul Partidului Socialist European (PSE), afirmă surse politice, relatează Mediafax.
Liderii Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta) contestă planul stabilit de lideri europeni la summitul G20, o iniţiativă prin care Frans Timmermans ar urma să fie propus pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, ar fi acceptat la summitul G20 desfăşurat în Japonia propunerea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, de numire a lui Frans Timmermans preşedinte al Comisiei Europene, în detrimentul candidatului PPE, Manfred Webber, potrivit publicaţiei Welt am Sonntag.
Propunerea ar urma să fie formalizată la summitul extraordinar al Consiliului European, aflat în curs la Bruxelles.
Însă PPE a semnalat că vrea menţinerea lui Manfred Weber pentru postul de preşedinte al Executivului UE.
„Avem sistemul primului candidat pe listă, iar în acest sistem PPE a câştigat alegerile. Nu avem nimic împotriva socialiştilor, nu avem nimic împotriva lui Frans Timmermans. Este un om bun”, a declarat duminică seară Antonio Tajani, preşedintele în exerciţiu al Parlamentului European, citat de site-ul Politico.eu.
Angela Merkel se aşteaptă la discuţii „nu foarte uşoare” pentru desemnarea preşedintelui Comisiei Europene
Actualizare 19:30. Angela Merkel se aşteaptă la discuţii ”nu foarte uşoare” pentru desemnarea preşedintelui Comisiei Europene
Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică că nu se aşteaptă la „discuţii foarte uşoare” la summitul de la Bruxelles al liderilor europeni care vor încerca să se înţeleagă asupra nominalizărilor la posturile cheie ale UE.
„Având în vedere cum se prezintă lucrurile, nu vor fi discuţii foarte uşoare, cel puţin asta putem spune”, a estimat ea la venirea la summitul unde ar urma să fie desemnat succesorul luxemburghezului Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei Europene.
„Vom încerca să fim constructivi. Dar este important, de asemenea, să evităm un conflict interinstituţional, aşa că va dura ceva timp”, a adăugat Merkel.
Eurodeputaţii din Parlamentul European din cele mai mari două grupuri vor ca preşedintele Comisiei Europene să fie ales dintre candidaţii cap de listă la alegerile din mai. Dar ele au pierdut din mandate şi nu au o majoritate în PE, a spus Angela Merkel.
Pentru a fi ales, viitorul preşedinte al Comisiei Europene are nevoie de sprijinul a cel puţin 72% din cele 28 de state membre, care trebuie să reprezinte cel puţin 65% din populaţia UE, notează Reuters.
Macron spune că trei dintre posturile de vârf ale UE ar urma să fi decise la summitul de duminică
Actualizare 18:30. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că trei dintre ocupanţii funcţiilor de vârf ale Uniunii Europene ar urma să fie decişi la summitul UE de duminică seară, în timp ce decizia privind viitorul şef al Băncii Centrale Europene (BCE) va fi probabil luată la o dată ulterioară.
„Este important pentru mine să fim capabili să ieşim din acest consiliu cu răspunsuri şi o echipă nouă. Vom decide membrii acestei echipe, trei dintre nume azi, iar cel de la BCE probabil puţin mai târziu. Sunt foarte optimist”, le-a declarat Macron reporterilor când a ajuns summitul UE de la Bruxelles.
Consiliul European trebuie să nominalizeze persoane pentru patru poziţii cheie – preşedinte al Comisiei Europene, preşedinte al Consiliului European, preşedinte al Parlamentului European, preşedinte al BCE – iar Macron a spus că ele ar trebui să fie ocupate de „doi bărbaţi şi două femei”.
„Există patru posturi sub responsabilitatea noastră. Pentru mine, trebuie două femei şi doi bărbaţi şi trebuie să existe personalităţi care vin din Europa de Est”, a spus el presei.
Emmanuel Macron a precizat că nu ştie toate propunerile pe care le va înainta preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. „Apar mereu nume. Trebuie un echilibru de ansamblu”, a subliniat el.
În conformitate cu procesul „Spitzenkandidat”, germanul Manfred Weber, reprezentantul Partidului Popular European (PPE) ar fi trebuit să devină preşedinte al Comisiei Europene, întrucât grupul PPE a rămas cel mai mare din PE.
Însă preşedintele francez Emmanuel Macron a respins sistemul „Spitzenkandidat”, susţinut de Angela Merkel, care până acum a refuzat să renunţe la el.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a sugerat să se înceapă de la zero, după un al doilea summit UE soldat cu un eşec în luna iunie. Multe guverne vor un echilibru între bărbaţi şi femei la şefia instituţiilor UE şi să se evite ca principalele funcţii să meargă doar la guvernele din vestul UE.
Compromisul care a apărut îi va permite lui Weber să devină preşedinte al PE, iar preşedinţia Comisiei îi va fi dată lui Timmermans, pe care Franţa şi Spania îl susţin cu fermitate, potrivit Reuters, citată de Agerpres.
Deşi se confruntă cu o rezistenţă neaşteptată din partea ţărilor est-europene, Timmermans urmează să fie desemnat după convorbiri între Franţa şi Germania la summitul G20, au declarat pentru Reuters doi diplomaţi şi un consilier al Parlamentului European.
Dacă se va confirma, alegerea va marca o victorie pentru socialişti şi liberali, care au afirmat că UE este tot mai dominată de Germania în poziţiile sale de vârf.
„Se pare că va fi Timmermans la preşedinţia Comisiei”, a declarat pentru Reuters un diplomat implicat în discuţii, opinie împărtăşită de un al doilea diplomat contactat de agenţia britanică de ştiri.
Printre funcţiile de top care urmează a fi ocupate sunt cele de preşedinte al Comisiei, preşedinte al Parlamentului European, preşedinte al Consiliului European, şef al diplomaţiei UE şi preşedinte al Băncii Centrale Europene.
Timmermans, care este în prezent prim-vicepreşedinte al Comisiei şi a fost ministru de externe al Olandei, ar urma să fie confirmat drept alegerea pentru înlocuirea lui Jean-Claude Juncker la dineul liderilor UE de duminică seara.
Consilierul german al PE Tobias Teuscher a declarat pentru Reuters că preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus legislativului comunitar ca postul de şef al executivului european să revină blocului politic social-democrat, al cărui candidat cap de listă a fost Timmermans la alegerile europene din mai.
Timmermans nu este însă agreat de state est-europene precum Ungaria şi Polonia, pentru rolul său în coordonarea poziţiilor Comisiei Europene în privinţa unor încălcări ale statului de drept de către cele două guverne.
În condiţiile în care Franţa şi Germania sunt de mult în dispută nu numai în privinţa candidaţilor, ci şi a regulilor de desemnare a noilor şefi de instituţii, termenul-limită de marţi pentru alegerea preşedintelui Parlamentului European a făcut să devină urgentă o înţelegere care altfel ar fi putut trena timp de luni de zile, susţin diplomaţi.
„Ambii candidaţi capi de listă sunt parte a soluţiei – asta este foarte important. După cum arată acum lucrurile, nu se va ajunge la un conflict instituţional”, le-a spus Merkel ziariştilor după summitul G20 de la Osaka, Japonia, unde liderii UE au discutat despre funcţiile de top din blocul comunitar.
Pentru investitori şi pieţele financiare, alegerea cea mai importantă este cea a preşedintelui BCE, care stabileşte rata dobânzii pentru zona euro. Franţa ar putea primi postul, a declarat un diplomat UE, avansând numele lui Francois Villeroy de Galhau, guvernator al Băncii centrale a Franţei. Erkki Liikanen, fost guvernator al Băncii centrale din Finlanda, este de asemenea un candidat pentru a-i succeda lui Mario Draghi.
Totuşi, acest post nu a fost discutat de Tusk în convorbirile cu grupurile din PE duminică şi un diplomat a spus că Angela Merkel a cerut ca postul să fie decis mai târziu.
Printre femeile-candidat pentru cele mai importante joburi de la Bruxelles sunt daneza Margrethe Vestager, acum comisar european pentru concurenţă, bulgăroaica Kristalina Gheorghieva, care activează în cadrul Băncii Mondiale, şi ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvino.