Mecanismul MCV, înlocuit cu proteste?

Mecanismul MCV de Cooperare și Verificare nu numai că este un eșec lamentabil al Comisiei Europene, dar este și profund dăunător luptei împotriva coruptiei. Aceasta este concluzia tot mai frecventă a mai multor analiști și jurnaliști publicați de presa de la Bruxelles, plecând de la situația din Bulgaria.

Ce se întâmplă în Bulgaria, pe scurt cu Mecanismul MCV. Avem proteste anticorupție la Sofia și Varna, al căror fitil a fost implicarea instituției omoloage a SPP-ului din România în paza și protecția a doi oligarhi corupți, proaspăt exonerați de noul procuror general al țării. Mai avem apoi un scandal pornit de la înregistrări publicate de un anonim în care se pare că premierul bulgar Boiko Borissov amenință să distrugă un politician rival. Iar apoi îl mai avem pe președintele socialist al Bulgariei, Rumen Radev, coborât în mijlocul protestatarilor si acuzând ”mafia” și ”corupția” guvernulu, încurajând protestele și cerând demisia guvernului.

Scandal cu procurori, amenințări și omoloaga SPP din Bulgaria
La jumătatea lunii trecute a erupt un scandal politic, iar protestele se țin lanț de mai bine de o săptămână. Ceva s-a dereglat în sistemul de la Sofia odată cu numirea unui nou procuror general, Ivan Ghesev, la finalul anului trecut, și trecerea predecesorului sau, Sotir Țațarov, în fruntea Comisiei Anticorupție.

Noul procuror general Ghesev a riscat mai mult decât Țațarov și renunțat la urmărirea penala a politicianului Delian Peevski, un oligarh care la 25 de ani ajunsese viceministru, a fost șef al comisiei parlamentare pentru supravegherea serviciilor secrete, ba chiar a fost o scurtă perioadă și director al serviciului intern de informații. Peevski era urmărit penal în dosarul devalizării băncii Corpbank. Procurorul Gheșev a renunțat la urmarirea lui Peevski. Acesta din urma și-a găsit refugiu politic în partidul minorității turce, dominat de Ahmed Dogan, un oligarh ceva mai discret în Bulgaria.

Butoiul cu pulbere al scandalurilor oligarhilor bulgari avea nevoie de un fitil. Iar acest fitil a fost publicarea anonimă pe YouTube, la jumătatea lunii iunie, a unor înregistrări audio în care premierul Boyko Borissov spune că vrea să ”o ardă” pe eurodeputata socialistă Elena Ionceva (fostă jurnalistă, cea care a facut relatat pentru prima data ca premierul Borisov este investigat de poliția catalană pentru spălare de bani. Mai amintim ca Ionceva a fost multa vreme iubita liderului socialist bulgar Serghei Stanișev, fost președinte al PES). Și tot la jumătatea lunii iunie au apărut imagini cu Borissov dormind în biroul reședinței primului-ministru cu un pistol la cap, lângă un dulap plin de bani. Premierul a negat autenticitatea fotografiei, iar despre înregistrari a spus ca sunt editate.

Și a mai fost nevoie de un fitil – Hristo Ivanov, pentru o scurtă perioada ministru al Justiției în guvernarea Borisov și acum militant antiocorupție și președintele partidului de buzunar ”Da Bulgaria”, fără reprezentare parlamentară națională și cu un singur eurodeputat la Bruxelles. Acesta a intrat într-o altercație cu gărzile lui Ahmed Dogan, despre care s-a aflat ulterior că sunt membri ai instituției omoloage SPP-ului din România. Asta a stârnit un nou val de indignare.

Și astfel au început protestele din Bulgaria, soldate până acum cu demiterea de către Borissov a miniștrilor Economiei, Finanțelor și Internelor. Borissov a spus însă limpede că nu va demisiona.

Hocus-pocus la Bruxelles: Președintele pro-rus devine președintele anticorupție
Imaginile cu președintele Bulgariei în mijlocul protestatarilor, spunând ”e timpul să dăm jos mafia din guvern”, par un deja vu pentru români. Poate, dacă era iarnă, Radev ar fi îmbrăcat o geacă roșie. Dar nu este așa! Publicația bruxelleză Politico uită să amintească în articolele aproape laudative de acum despre președintele Radev ce scria despre acesta la momentul preluării funcției, în 2017: ”Candidatul pro-rus îi dă o lovitură premierului în alegerile din Bulgaria”. Radev era făcut tuna cu pământul în presa vestica pentru viziunile sale pro-ruse, pentru că va aservi și mai mult țara Rusiei sub aspect energetic și pentru ca s-a opus oferirii unor atribuții suplimentare serviciilor secrete și procurorilor în urmărirea convorbirilor. Acum, Radev este prezedntat ca un președinte bun pentru Bulgaria, care se pare că și-a început deja campania pentru alegerile din 2021.

La ce servește MCV?
Ce iarăși nu scrie presa de la Bruxelles este că această Bulgarie condusă de o mafie, după cum este citat președintele Radev, a fost lăudată în raportul MCV din 2019, în timp ce Romania era făcută una cu pământul. Raportul din octombrie 2019 concluziona că Bulgaria a îndeplinit criteriile stabilite de MCV în ce privește independența justiției, cadrul legal și crima organizată.

Cât de independentă este justiția din Bulgaria și cât de corect a fost raportul MCV o arată acum lăudatul președinte Rumen Radev, care spune: ”E momentul să scoatem mafia din birourile procurorilor, de care mafia se folosește în modul cel mai lipsit de scrupule și care protejează represiune politică”. Simplu, este vorba despre acea ”unitate specială” sau ”brigadă de represalii”, din Parchetul General bulgar despre mulți procurori au vorbit, dar la care la care rapoartele MCV au închis ochii. Această unitate instrumenta dosare împotriva unor indivizi implicați în infracțiuni economice, dsare care au fost folosite ca un mijloc de ”redirecționare” a resurselor lor financiare către partidele aflate la putere. Unitatea specială a procuraturii avea un rol cheie în aceste procese. Majoritatea dosarelor nu duceau la condamnări la închisoare, ci erau ”aruncate la gunoi” după ce urmăriții ajungeau la o înțelegere cu procurorul general.

Acesta este motivul pentru care analiști cât se poate de pro-europeni din Bulgaria, precum Dimitar Becev, susțin că Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost un eșec și trebuie să dispară. ”Și să spunem adevărul. Înregistrări precum cea în care cineva care pare să fie premierul Borissov amenință o eurodeputată într-un scandal privind fraudarea fondurilor UE sunt deseori trecute cu vederea atât la Sofia, cât și la Bruxelles”, scrie Becev pentru Politico.

Da, așa este. Însă nu și în cazul României, în care scandalui mult mai puțin grave duc la un raport MCV catastrofal în 2019. De ce? Pentru că, așa cum o arată protestele din Bulgaria, MCV a dovedit că este un instrument de presiune politică. Pentru că președintele Klaus Iohhanis trebuia să câștige alegerile din Romania, MCV i-a dat o mână de ajutor. Și pentru că guvernul Borissov de la Sofia era văzut bine de Bruxelles, MCV i-a dat și lui o mână de ajutor, câtă vreme ”preferă să se comporte ca niște guvernatori UE într-o colonie”, în cuvintele lui Spasimir Domaradzki, profesor de științe politice la Universitatea Lazarski din Varșovia.

Aceste calcule și strategii de control asupra statelor membre au dus la eșecul MCV, care a început să-și arate adevărata utilitate – schimbarea sau perpetuarea a unor administrații de la periferia UE, în funcție de poziția lor față de Bruxelles.

Și cum va fi atins obiectivul oficial declarat al independenței justiției, anticorupției, dacă MCV-ul și-a demonstrat ineficiența? O spune același Dimitar Becev: ”Lecția învățată de o minoritate vocala din Bulgaria este că schimbarea trebuie făcută de jos în sus. Și, la șapte ani de la numirea oligarhului Delian Peevski în fruntea serviciului de informații, sunt mulți oameni furioși în Bulgaria, care cred în statul de drept și echitate”. Mecanismele UE au eșuat, iar acum este rândul ”unei minorități vocale” să tragă elitele la răspundere. Cu alte cuvinte, nu se va schimba nimic în Bulgaria, și nici în România. Mecanismul de Cooperare și Verificare va fi înlocuit cu un ”Mecanism de Proteste și Decapitare” a guvernelor ce va avea aceeași funcție – schimbarea sau perpetuarea unor administrații de la periferia UE, în funcție de poziția lor față de Bruxelles.