Ludovic Orban: Dacă va exista o voinţă pentru a modifica legea cu privire la evaziune fiscală, atunci aceasta poate fi modificată

Preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban a afirmat că legea care prevede că inculpaţii pentru fapte evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, nu mai execută pedeapsa cu închisoare dacă achită integral prejudiciul, ci doar plătesc o amendă, promulgată miercuri de Klaus Iohannis, poate fi modificată în Parlament, dacă există o voinţă în acest sens. El a reamintit că PNL a votat împotriva acestui proiect de lege la acel moment în Legislativ.

„Cu siguranţă, PNL a votat împotriva acestei legi. Preşedintele a promulgat-o pentru că acesta este atributul constituţional, nu a stabilit că asta e legea. Şi-a exercitat prerogativele. Dacă va exista o voinţă pentru a modifica această prevedere legală, se va modifica”, a declarat Ludovic Orban, întrebat vineri la sediul Monitorului Oficial dacă va fi modificat actul normativ.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri actul normativ privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Pe 15 decembrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, propunerea legislativă, iar două zile mai târziu ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea proiectului de lege.

Pe 4 ianuarie au fost depuse alte două sesizări la CCR de către Guvern şi Avocatul Poporului, însă pe 17 februarie, Curtea a respins obiecţiile de neconstituţionalitate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 10 din Legea 241/2005, în sensul instituirii unor măsuri care au ca scop facilitarea recuperării prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunilor, precum şi evitarea efectuării de cheltuieli cu detenţia condamnatului.

Astfel, la art. 8, alin. (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „Art.8. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat”, potrivit raportului favorabil cu amendamente admise al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.

„(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin (1)”, mai arată sursa menţionată.

Au mai fost introduce două noi alineate la articolul 10 care arată că „în cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare”.