Autorităţile locale din comuna vâlceană Costeşti se declară deranjate de festivalul anual al romilor, considerând că „zaiafetul de pe 8 septembrie” strică imaginea comunei.
„Noi avem o comună cunoscută totuşi printre cele mai interesante obiective culturale şi religioase din judeţ. Două mănăstiri de patrimoniu – Bistriţa şi Arnota -, avem Cheile Bistriţei, cele mai înguste chei în calcar din România, avem schituri vechi de peste 300 de ani, avem Muzeul trovanţilor, avem Muzeul Dumitru Anghel. O renumită agenţie de presă a punctat toate aceste obiective într-un material cu adevărat care face cinste comunităţii. Din păcate, în ciuda acestora, Costeştiul este cunoscut prin zaiafetul romilor şi luptele dintre mineri şi forţele de ordine din 1999. Nu ar fi nimic rău dacă aceasta manifestare ar fi un târg în care romii să-şi prezinte meşteşugurile, portul, obiceiurile lor de tradiţie. Ar combina arta cu spectacolul. Dar, din păcate, nu fac asta, este doar un chef cu manele şi cu etalarea opulenţei, în urma cărora rămân tone de gunoaie”, a declarat miercuri primarul localităţii, Toma Peştereanu, pentru Agerpres.
El a spus că va discuta cu liderii organizaţiilor romilor din ţară şi le va propune acest proiect, în caz contrar ar fi dispus să interzică începând de anul viitor manifestările respective.
„Sper să înţeleagă ideea noastră de a integra în specificul cultural al comunei această manifestare. Nu am nimic cu această comunitate, dimpotrivă, ar putea cu adevărat să contribuie din plin la aspectul socio-cultural al zonei”, a afirmat primarul din Costeşti.
Anual, în ultimele două decenii, romii se adună pe 8 septembrie la Costeşti, unde sărbătoresc Ziua Naţională a Romilor.
Spre deosebire însă de alte dăţi, în acest an sărbătoarea a fost mult mai redusă ca participare, nefiind prezenţi decât 250 de romi.