Directorul general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Liviu Toader, a declarat, joi, că nevoia de susţinere constantă a dezvoltării sistemului de probaţiune în România este una prioritară, în 2018 fiind înregistrate peste 100.000 de dosare, potrivit agerpres.ro.
„Similar anilor anteriori, efectele reformei în materia penală, procesual penală şi execuţional penală din România au determinat şi în 2018 o dinamică spectaculoasă a persoanelor aflate în supravegherea sistemului de probaţiune, fiind înregistrate peste 100.000 de dosare de probaţiune, context în care nevoia de programare strategică şi susţinere constantă a dezvoltării sistemului de probaţiune în România este una prioritară”, a spus Liviu Toader, cu prilejul prezentării raportului de activitate privind sistemul de probaţiune în anul 2018.
În acest raport se arată că volumul de activitate a crescut cu 11% în 2018 faţă de 2017. „În evidenţa serviciilor de probaţiune în cursul anului 2018 s-au aflat în lucru 100.703 de dosare, înregistrându-se astfel o creştere a volumului de activitate cu peste 11% prin raportare la anul 2017, media de dosare/persoană gestionate de un consilier de probaţiune ajungând la aproximativ 196 persoane/consilier de probaţiune. Aceste valori reflectă în continuare raportul disproporţionat între volumul mediu de activitate înregistrat la nivelul sistemului de probaţiune din ţara noastră şi volumul mediu înregistrat la nivelul statelor europene, de exemplu, Marea Britanie, conform datelor disponibile pe pagina de web www.gov.uk, deţine o încărcătură de 16 persoane/consilier de probaţiune”, indică raportul.
Potrivit acestuia, o schimbare „serioasă” s-a produs în privinţa grupului de persoane aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune din punctul de vedere al infracţiunilor comise de acestea. „În probaţiune, în 2014 predominau persoanele sancţionate pentru comiterea de infracţiuni patrimoniale (48%), iar în 2018 un grup consistent (47%) de persoane care au comis infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice predomină în supraveghere”, se arată în raport.
Mare parte dintre sancţiunile aplicate majorilor au constat în suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, relevă documentul.
„Mai mult de 2/3 dintre sancţiunile aplicate majorilor sunt reprezentate de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, sancţiune care era folosită şi înainte de 2014, dar care, odată cu acest an, aduce o schimbare importantă de conţinut, toate persoanele pentru care este suspendată executarea pedepsei sub supraveghere fiind obligate să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii”, precizează raportul.