Un raport întocmit recent de organizația Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), cu sediul la Berlin, scoate la iveală faptul că libertatea presei este în declin în întreaga UE.
Raportul privind libertatea presei la nivelul UE a fost întocmit în 19 state membre ale blocului, precum: Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Franța, Germania, Grecia și Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia.
Datele arată că libertatea presei în UE se află în cădere liberă și, mai grav, „este „periculos de aproape de punctul de rupere” în mai multe țări, a declarat o importantă rețea de libertăți civile, subliniind amenințările larg răspândite împotriva jurnaliștilor și atacurile la adresa independenței televiziunilor publice.
Alegerile au creat probleme în Olanda, Slovacia și Polonia
În urma unor evenimente care au avut loc în 2023, mai multe instituții media au suferit. Alegerile din Polonia, Olanda și Slovacia au bulversat peisajele politice din fiecare țară. De exemplu, una dintre primele acțiuni ale guvernului Tusk după preluarea puterii a vizat depolitizarea serviciului public polonez
media. În Slovacia, întoarcerea lui Robert Fico la putere anul trecut a coincis cu o scădere cu 10% a încrederea publicului în mass-media, comparativ cu anul 2022.
„Libertatea presei este în mod clar în declin constant în întreaga UE – în multe țări, ca urmare a prejudiciilor deliberate sau a neglijenței guvernelor naționale”, a declarat Eva Simon, ofițer principal de advocacy la Liberties, potrivit The Guardian.
„Scăderea libertății presei merge mână în mână cu un declin al statului de drept. Există o corelație strânsă între cele două. Aceasta este cartea de joc a regimurilor autoritare”. Ea a declarat că noua legislație UE privind mass-media „are potențial”, dar trebuie să fie pusă în aplicare în mod corespunzător.
Liberties a recomandat Comisiei Europene să urmărească îndeaproape punerea în aplicare de către statele membre a noului Act european privind libertatea presei. (Raportul integral poate fi consultat AICI)
O nouă directivă UE care vizează procesele strategice abuzive împotriva participării publice (Slapps), folosite în mod obișnuit împotriva jurnaliștilor în mai multe state membre ale UE, ar trebui să aibă, de asemenea, un impact.
Jurnaliștii din țări precum Croația, Franța, Germania, Grecia și Italia s-au confruntat cu atacuri fizice în 2023, potrivit raportului, iar în Ungaria și Slovacia reporterii s-au confruntat cu abuzuri și amenințări din partea unor politicieni aleși.
Situația din România
În România și Suedia, poliția nu a reușit să investigheze în mod corespunzător atacurile asupra jurnaliștilor, fie din cauza lipsei de resurse, fie din lipsă de voință, se arată în raport, în timp ce în Franța și Bulgaria, ofițerii de poliție au atacat ei înșiși jurnaliștii.
De asemenea, în Grecia, Ungaria și în România, în perioada de cheltuieli cu publicitatea în mass-media sunt ridicate și direcționate în mod disproporționat către mass-media favorabile guvernului.
În Croația, Grecia, Italia, Țările de Jos și Suedia au fost folosite în mod obișnuit Slapps împotriva jurnaliștilor, în timp ce reporterii din Germania, Grecia, Țările de Jos și Polonia au fost supravegheați cu ajutorul unor programe spion precum Pegasus și Predator.
„Finanțarea mass-media rămâne opacă în România, o problemă evidențiată de Comisia Europeană în raportul său privind statul de drept din 2023.
Acesta este o problemă deosebit de importantă într-o țară în care jumătate din subvențiile de stat primite de către partidele politice sunt cheltuite pentru mass-media și propagandă politică.23 Anul trecut a oferit totuși o rază de speranță, totuși: un proiect de lege pentru modificarea legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniile electorale ar obliga partidele politice care primesc finanțare de la stat să depună la Autoritatea Electorală Permanentă din România un declarație detaliată a cheltuielilor efectuate din subvențiile de stat în fiecare lună.
Se speră că această ar putea fi folosită pentru a crea transparență în ceea ce privește finanțare a mass-media, deși membrul Liberties organizația membră a Libertăților din România, APADOR-CH, pledează pentru înăsprirea unor formulări.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 2023 și se află în prezent în dezbatere în Camera Deputaților”, se arată în raport.
Cazul Emiliei Șercan
În România, jurnalistul de investigație Emilia Sercan, care a realizat de mult timp un reportaj despre plagiatul tezelor academice ale celor aflați la putere, inclusiv a fostului premier Nicolae Ciucă, a văzut cum investigațiile privind campania de denigrare împotriva ei a fost închisă în 2023.
Astfel, magistrații au luat decizia ca infracțiunile – inclusiv publicarea de fotografii private furate – nu sunt pedepsite de legea penală.
Mai mult, autoritățile române nu au reușit să investigheze furtul fotografiilor private și publicarea lor pe diferite site-uri pornografice.
În vara anului 2023, organizația membră a Liberties în România, APADOR-CH, a înaintat un memoriu procurorului general și i-a cerut să ia măsurile necesare pentru a respectarea legii în cazul Emiliei Șercan. Un răspuns la memorandum nu a fost publicat niciodată, însă imaginile au dispărut de pe site-uri web.