Potrivit ministrului din Letonia al justitiei, Janis Bordans, a anuntat un proiect de lege prin care utilizarea limbii ruse va fi restrictionata la locul de munca si in locuri publice, a relatat site-ul leton de stiri Delfi. El a precizat ca aproape 75% dintre cetateni au votat impotriva utilizarii limbii ruse ca a doua limba de stat in cadrul unui referendum din 2012.
Ministrul a subliniat ca „in practica, consecintele pe termen lung ale rusificarii sunt de asa natura incat practica utilizarii simultane a limbii letone si a limbii ruse in comunicarea de zi cu zi, in locurile de serviciu si la locurile de munca s-a inradacinat”.
Potrivit politicianului, acest lucru se intampla in ciuda faptului ca toti locuitorii din Letonia au posibilitatea de a folosi zilnic limba de stat. De asemenea, el a adaugat ca „practica este de asa natura incat letonii trebuie sa cunoasca limba rusa intr-o varietate de situatii”.
„Acest lucru nu ar trebui sa fie permis, cu exceptia anumitor cazuri care vor fi enumerate in lege. Dar publicul ar trebui sa stie ca letona trebuie folosita pentru relatiile de afaceri, precum si pentru comunicarea la locul de munca”, considera Bordans.
Potrivit acestuia, proiectul de lege va fi discutat la o sedinta a coalitiei de guvernare. Dupa aceea, acesta ar putea fi inaintat Seimului (Parlamentul Letoniei).
Intrebat daca modificarile vor afecta si robotii telefonici, inclusiv diversele companii din sectorul privat sau public, care adesea ofera clientilor posibilitatea de a comunica nu doar in letona, ci si in rusa, Bordans a apus ca inca nu s-a discutat. Politicianul admite, totusi, ca s-ar putea aplica si in astfel de cazuri.
„Ar trebui sa fie interzisa utilizarea unei limbi care nu este o limba a Uniunii Europene in plus fata de limba de stat atunci cand se vand bunuri sau se furnizeaza servicii. Este posibil ca limba rusa sa fie exclusa si in mesajele telefonice si bancare”, a declarat ministrul.
Legea s-ar putea aplica, de asemenea, anunturilor de angajare in care se solicita cunoasterea limbii ruse. „De exemplu, in cazurile in care un angajator angajeaza cel putin 50 de angajati si cere ca cel putin cinci angajati sa cunoasca sau sa foloseasca o limba care nu este o limba oficiala a UE sau considera ca cunoasterea limbii respective va oferi un avantaj candidatului, acest lucru va trebui justificat”, a spus Bordans.
Rusii constituie de departe cel mai mare grup etnic minoritar din Letonia, cuprinzand mai mult de un sfert (25,6%) din populatie. Locuind preponderent in zonele urbane, rusii au o prezenta demografica deosebit de puternica in capitala Riga, unde reprezinta aproape jumatate din populatia orasului.