KLAUS IOHANNIS se află la trei luni de la preluarea funcţiei de şef al statului. La data de 21 decembrie, Iohannis s-a instalat la Cotroceni, iar în timpul scurs de atunci, actualul preşedinte a cunoscut o creştere spectaculoasă în popularitate, instalându-se pe primul loc în topul încrederii românilor. Iohannis a stat departe de orice scandal în toată această perioadă, deşi sunt voci care critică „tăcerea” preşedintelui în unele momente. Există câteva episoade la începutul de mandat al lui Iohannis care au stârnit controverse.
Mulţi analişti au apreciat, la preluarea mandatului, că preşedintele Klaus Iohannis va beneficia de un „cec în alb”, pentru o perioadă.
La trei luni de la instalarea la Cotroceni, Iohannis este foarte bine perceput de către români. După dublarea cotei de încredere în decembrie, imediat după alegerile prezidențiale, Iohannis a continuat să crească în preferinţe, ajungând în februarie la o cotă de încredere de 64,6% în februarie.
Iohannis a anunţat încă de la început că vrea să fie un altfel de preşedinte, astfel că, spre deosebire de predecesorul său, s-a ferit să fie protagonistul unor scandaluri şi a insistat să aibă „o colaborare instituţională” cu premierul Victor Ponta.
Cu toate acestea, unele decizii ale şefului statului au fost aspru criticate de unii politicieni, analişti politici ori lideri de opinie.
Plecarea lui George Scutaru de la Cotroceni
Eliberarea din funcţie a consilierului prezidenţial George Scutaru, unul dintre oamenii de încredere ai lui Klaus Iohannis, este poate cel mai controversat moment de la începutul de mandat prezidenţial.
Pentru că singura explicaţie oficială legată de plecarea lui Scutaru s-a rezumat la „motive personale”, au circulat nenumărate scenarii privind eliberarea sa din funcţie. De la o posibilă nominalizare la şefia SIE, până la speculaţiile că a fost spion rus sau că este implicat în scandalul banilor negri din PNL.
Mai multe voci au criticat secretomania din spatele deciziei privindu-l pe Scutaru. Jurnalistul Ion Cristoiu a reclamat de pildă „secretoșenia de tip Iosif Vissarionovici Stalin”. „Toate datele converg către o demisie forțată a lui George Scutaru în urma unei descoperiri de ultimă oră în legătură cu biografia sa. Nu-i exclus ca George Scutaru să fi fost supus, pentru posibila numire ca director al SIE, unor verificări mult mai drastice, poate chiar cu sprijinul partenerilor americani, decît cele cerute de funcția de consilier. Și cu acest prilej, să i se descopere în biografie ceva care-l face incompatibil chiar cu funcția de consilier la Cotroceni”, a scris Cristoiu, pe blogul personal.
„Dacă domnul Iohannis a înțeles că îndepărtarea scandalului din politică echivalează cu punerea batistei pe țambal s-a înșelat profund. Cei care l-au votat nu s-au gândit că președintele lor va pluti cu superioritate și uneori cu nervi deasupra problemelor cu care se confruntă. (…) În curând o să fie o Românie tăcută”, a comentat şi jurnalistul Cătălin Striblea.
Numirea noului şef al SRI. Propunerea pentru SIE întârzie
La mai bine de o lună de la demisia lui George Maior, Klaus Iohannis l-a nominalizat pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Eurodeputatul a trecut de Parlament fără emoţii, fiind validat cu un vot covârşitor: 498 de voturi „pentru” şi doar 15 voturi „împotrivă”.
PSD, prin vocea lui Victor Ponta, nu a contestat propunerea lui Iohannis pentru şefia SRI, dimpotrivă, astfel că parlamentarii social-democraţi au votat alături de cei ai PNL. Singurii care s-au opus au fost cei de la PMP. De aici au venit şi atacurile la preşedintele Iohannis.
Traian Băsescu, fostul şef al statului, a reacţionat imediat după nominalizarea făcută de Iohannis, într-un limbaj care a surprins. „Premierul de la Grivco” reuşeşte să nominalizeze pentru şefia SRI un om al lui Voiculescu. Şocant!!!„, a scris Băsescu pe Facebook.
Elena Udrea, aflată în plin război cu adjunctul SRI, Florian Coldea, a reacţionat şi ea, din arest: „Am spus în denunţul pe care l-am făcut la Parchet că viitorul şef SRI va fi ales de Coldea. Iată că aşa este! Singurul lucru pe care Eduard Hellvig îl va face acolo este să ia poziţie de drepţi în faţa adjunctului său cu patru stele.”
Scandalul Coldea-Udrea şi reţinerile DNA au constituit de altfel un alt subiect pentru care Klaus Iohannis a fost criticat şi asta din cauza lipsei unei reacţii.
„În tot acest timp, un om nu zice nimic. E Klaus Iohannis. Tace și surîde ca Gioconda. De ce? Pentru la fel ca în campania electorală, cînd a jucat rolul prapurelui plimbat prin țară, Klaus Iohannis n-are decît de cîștigat din tot clocotul ciorbei noastre politico-mediatice. (…) Ba mai mult războiul deschis de Elena Udrea cu generalul Florian Coldea de la SRI îi convine de minune lui Klaus Iohannis. Mai întîi pentru că acest război lovește grav mandatul lui Traian Băsescu. Și ce-și poate dori mai mult și mai mult Klaus Iohannis decît ca mandatul antecesorului să treacă drept unul de rahat?”, a comentat Ion Cristoiu.
Deşi de la instalarea noului şef al SRI au trecut trei săptămâni, Klaus Iohannis nu a făcut încă o nominalizare pentru şefia SIE.
Acest serviciu nu are director dinaintea campaniei electorale prezidenţiale, când Teodor Meleşcanu a demisionat pentru a intra în cursa pentru Cotroceni.
„Nu am dorit să fac nominalizările împreună. Astăzi vorbim doar de o nominalizarea la SRI, urmând ca în perioada următoare să fac o nominalizare şi pentru SIE„, a explicat Iohannis.
Cazul Vosganian. Mesajul dur pentru Parlament
Una dintre reacţiile cele mai dure ale preşedintelui Iohannis, în acest început de mandat, a vizat votul din Senat în cazul lui Varujan Vosganian.
Liberalul a fost salvat de colegi de la urmărirea penală, după un discurs lacrimogen în plen, unde a adus cu el o sticluţă cu mir şi o carte de rugăciuni.
Iohannis a reacţionat extrem de rapid pe Facebook, deşi se afla la Bruxelles, la o reuniune informală a Consiliului European. „Mă aşteptam ca Senatul să încuviinţeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înţeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât şi în recentul discurs ţinut în plenul Parlamentului”, a atacat şeful statului.
„În faţa justiţiei, nu există decât o singură măsură: respectul faţă de lege, indiferent de persoană sau funcţie„, a mai transmis Iohannis.
Episodul Borbely şi Vâlcov
Nu aceeaşi reacţie rapidă a avut preşedintele după ce deputatul UDMR, Laszlo Borbely, a fost scăpat de urmărirea penală. Aflat în vizită în Polonia, Iohannis a întârziat să reacţioneze la decizia deputaţilor.
„Regret că n-am auzit nimic dinspre preşedinte în această privinţă. Am auzit reacţii de la ambasada americană, de la ambasada Olandei şi vreau să vă spun că doar în ţările din lumea a treia reacţionează ambasadele occidentale, nu şi preşedintele. Deci cred că preşedintele trebuie trezit din somnul în care a căzut. Se întâmplă lucruri grave în România de când el a fost ales, Parlamentul este selectiv atunci când e vorba de statul de drept şi asta cred că ar trebui să-l preocupe pe domnul Iohannis. Mi se pare că nu putem lăsa să treacă asemenea lucruri fără să le clarificăm„, acuza europarlamentarul Cristian Preda, la două zile după decizia din plenul Camerei.
Nici punerea sub urmărire penală a ex-ministrului Finanţelor, Darisu Vâlcov, nu a primit o reacţie imediată din partea şefului statului.
Criticat că se laudă pe Facebook cu numărul-record de susţinători în loc să ia poziţie faţă de cazurile Borbely şi Vâlcov, Iohannis a reacţionat abia, duminică.
„Traficul de influenţă, deturnarea banilor publici, evaziunea fiscală şi alte forme de corupţie de care se pot face vinovaţi demnitarii nu compromit numai persoanele în cauză, ci şi clasa politică în general şi credibilitatea instituţiilor statului în ochii cetăţenilor. Am asistat recent la sfidarea justiţiei în Parlament în cazul Borbely. Acum, un membru al Guvernului întârzie să-şi prezinte demisia de onoare, acuzat fiind de trafic de influenţă. Mesajul meu este unul singur: Nimeni nu este mai presus de lege, iar oamenii politici au o dublă responsabilitate, să-şi respecte alegătorii şi să întărească, prin cinste şi corectitudine, instituţiile statului”, a scris şeful statului pe Facebook.
Înainte de postarea de pe reţeaua de socializare, Iohannis i-a solicitat oficial premierului Victor Ponta să demareze procedura de revocare din funcţia de ministru al Finanţelor a lui Darius Vâlcov.
„Având în vedere că procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de ministrul Finanţelor, domnul Darius Vâlcov, m-aş fi aşteptat ca domnul Vâlcov să demisioneze din funcţie, înţelegând că afectează activitatea şi credibilitatea guvernului, ceea ce nu s-a întâmplat. În această situaţie, solicit premierului Victor Ponta să demareze procedura de revocare din funcţia de ministru al Finanţelor a domnului Darius Vâlcov”, preciza preşedintele Iohannis.
Colaborarea cu Victor Ponta. Guvernul PNL
Deşi şi-a propus o colaborare instituţională cu Victor Ponta, Klaus Iohannis nu a ascuns că îşi doreşte un Guvern PNL.
„Schimbarea puterii este un act eminamente politic, care se petrece în Parlament. Colaborarea între președinte și premier în această situație este un act administrativ. Sunt două lucruri diferite. Ca politician, îmi doresc un guvern pe care pot să îl numesc al meu, condus de PNL, dar pentru România nu ar fi bine să existe o ceartă permanentă la vârful statului și îmi asum, chiar dacă știu că mulți nu văd așa, îmi asum colaborarea instituțională până când se schimbă Guvernul. (…) Situația evoluează de așa natură că există o șansă rezonabilă ca printr-o moțiune de cenzură să se schimbe Guvernul”, declara recent Iohannis.
PNL a anunţat în repetate rânduri că vrea să iniţieze o moţiune de cenzură pentru a trânti Guvernul Ponta, însă nu a reuşit să-şi facă majoritatea, deşi poartă negocieri cu parlamentari, inclusiv din coaliţia de la guvernare, de la UNPR şi PC.
Victor Ponta a ironizat de altfel încercările liberalilor de a da jos Guvernul. „Eu nu mai vreau să mai fie un Guvern PNL sau un Guvern al lui Klaus Iohannis, că nu a venit cu el de acasă, vreau să fie un Guvern al României. Noi am încercat în toți acești ani — și o vom face și în continuare cât timp vom rămâne în Palatul Victoria — să rămânem Guvernul României, nu Guvernul…Știți, și Băsescu a zis că vrea Guvernul lui și ați văzut ce s-a ales când a avut Guvernul lui. Deci e bine să fie Guvernul României”, comenta Ponta şi declaraţiile lui Iohannis că își dorește un Guvern liberal și un alt prim-ministru.
Preşedintele şi-a arătat însă, chiar de la preluarea mandatului, disponibilitatea de a dialoga cu premierul Ponta, având mai multe întâlniri la Cotroceni cu acesta.
„Așa cum am promis, instituțional corect. Nici mai mult, nici mai puțin. Sunt probleme care trebuie discutate. (…) Nu există niciun fel de colaborare politică și nici nu cred că s-ar fi așteptat cineva, pentru că provenim din zone doctrinare destul de diferite, însă problemele pe care le rezolvăm și pe care le discutăm sunt foarte concrete, care țin de România„, a explicat Iohannis relaţia pe care o are cu Ponta.
Consultările cu partidele. Discursul de „marţian” în Parlament
În primele luni de mandat, şeful statului a convocat deja două runde de consultări cu partidele parlamentare. Prima a vizat bugetul Apărării, concretizată în semnarea unui Acord politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.
A doua rundă de consultări a avut ca temă priorităţile noii sesiunii parlamentare şi modificarea legislaţiei electorale.
„Am propus un calendar concret, astfel că, până la finele primei sesiuni parlamentare am convenit să avem o soluţie legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora, legislaţia privind alegerile locale şi parlamentare, legislaţia partidelor şi cea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale„, a declarat Klaus Iohannis, la finalul consultărilor.
Totodată, Iohannis anunţa că partidele şi-au exprimat disponibilitatea pentru simplificarea procedurilor pe cererile de încuviinţare a reţinerii, arestării şi percheziţiei parlamentarilor şi sunt premise pentru o soluţie legislativă în acest sens.
În luna februarie, Klaus Iohannis a susţinut şi primul său discurs în plenul reunit al Parlamentului. Atunci, el le transmitea senatorilor şi deputaţilor că pentru reformarea instituţiilor politice este nevoie de renunţarea la câteva practici, precum populismul şi electoralismul, „din cauza cărora suntem astăzi, aici”.
„Președintele e zeul necunoscut, deși are un chip și un nume și foarte multe voturi. S-a văzut astăzi în Parlament. Parcă era marțian, parcă a apărut de pe altă planetă. Deși tot ce a spus a avut un miez. Și mi-a plăcut faptul că a ținut să vorbească despre pericolul electoralismului, dar și despre pericolul populismului antiparlamentar”, a comentat Emil Hurezeanu prestaţia şefului statului.
Vizite externe. Critici pentru „omisiunea” de la Kiev
Instalat de trei luni la Cotroceni, Klaus Iohannis a efectuat deja mai multe vizite externe: Franţa, Germania, unde a fost primit de preşedintele Francois Hollande şi, respectiv, de cancelarul Angela Merkel, apoi Moldova, Polonia şi Ucraina.
În fiecare dintre ţările vizitate, Iohannis s-a întâlnit cu comunităţile de români, mai puţin în Ucraina, ceea ce i-a atras unele critici.
Preşedintele a fost taxat în această privinţă de către predecesorul său, Traian Băsescu. „O astfel de vizită trebuia să aibă ca prim obiectiv problema celor 500.000 români care trăiesc în Ucraina. O întâlnire cu românii era obligatorie”, a spus Băsescu. De asemenea, liderul Asociaţiei „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, Anatol Popescu, i-a transmis o scrisoare deschisă lui Klaus Iohannis în care-şi exprimă părerea de rău că preşedintele nu a fost şi la românii din sudul Barasabiei, cu ocazia acestei vizite.
Vizitele externe i-au adus lui Iohannis şi alt tip de critici. „Observ că Klaus Iohannis este plecat mereu. Aş putea să lansez două ipoteze răutăcioase: ori s-a înţeles cu ăştia de aici şi a zis ‘Faceţi voi curat acolo, arestaţi-i, puneţi-i în cătuşe că eu sunt prin străinătate’, care este varianta cea mai bună, dar eu varianta cealaltă cred că băieţii l-au trimis ‘Stai, matale, pe acolo, prin străinătate!’… Dacă-mi spuneţi şi mie ce facem noi în Ucraina… Ce să rezolve România conflictul din Ucraina?! Domnul Iohannis să facă bine să vină şi să rezolve conflictele din România, că aici avem un conflict. Acolo nu le rezolvă nici America”,comenta zilele trecute jurnalistul Ion Cristoiu.
Gestul nervos de la Paris. Paltonul, aruncat pe maşină
Cunoscut pentru stăpânirea de sine, Klaus Iohannis a oferit, în timpul vizitei la Paris, un moment mai puţin obişnuit. Coborât din avion, înainte de a se urca în limuzina prezidențială, președintele a așteptat să-i fie luată haina, însă, cum nu i-a luat-o nimeni, a aruncat-o pe capota mașinii, vizibil iritat.
Gestul nervos al preşedintelui nu a rămas fără comentarii. „Nu înțeleg de ce nu l-a pus pe scaunul din față, de ce nu i l-a dat unuia dintre cei din față. De ce n-a apelat la doamna cu buchet în brațe, care este șefa protocolului românesc. Și care, dincolo de purtarea buchetului, ar fi trebuit să aibă grijă de momentele de incertitudine, rătăcire parțială a domnului Iohannis pe pista necunoscută și neprimitoare a aeroportului Le bourget. (…) Nu-l văd pe domnul Iohannis în situația de a se enerva. Dacă cumva s-a enervat, cred că a greșit. Putea să și-l țină în poale .
Când era profesor la liceu sau primar în Sibiu era întotdeauna cineva care îi lua paltonul când urca într-o limuzină blindată și cu geamurile fumurii înconjurat de patru securiști cvasi-absenți, preocupați mai mult de paltoanele altora, care eventual i-ar pune în pericol paltonul domnului Iohannis? În sensul că de obicei gărzile de corp nu se uită la obiectiv, stau cu spatele la obiectiv. Poate nici nu s-a enervat. Poate pur și simplu vroia să-l țină acolo, înainte de a se așeza”, a declarat, la momentul respectiv, Emil Hurezeanu
INCIDENTE la conferinţa de la Bruxelles
Preşedintele Klaus Iohannis a luat însă prin surprindere, după episodul de la Paris, şi la Bruxelles. Vineri, şeful statului şi-a întrerupt de două ori conferinţa de presă, susţinută după Consiliul European, deranjat că în sala de conferinţe a pornit un televizor şi apoi a sunat telefonul unui jurnalist.
Dacă prima dată Klaus Iohannis s-a enervat făcând o grimasă, a doua oară preşedintele a aşteptat până când jurnalistul şi-a scos telefonul din buzunar şi l-a oprit, după care a continuat să vorbească, schiţând un zâmbet.