Politic

Kelemen Hunor critică din nou abordarea României în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor: Această ţară nu e un model

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri, că în raportul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei se confirmă poziţia partidului pe care îl conduce, şi anume aceea că România nu este un stat model pentru protecţia comunităţilor minoritare.

„Nu concluziile prezentate de autorităţile de la Bucureşti sunt corecte, ci concluziile noastre”, a subliniat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR referitor la recomandările pentru România adoptate şi publicate de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, într-un comunicat de presă.

Hunor a mai precizat că se aşteaptă ca statul român să accepte şi să aplice recomandările adoptate de Comitetul de Miniştri cu privire la Carta Europeană a limbilor minoritare sau regionale. „Problema minorităţilor nu este nici pe departe soluţionată, chiar dacă diplomaţia românească face totul pentru a induce în eroare forurile internaţionale. În locul retoricii diversioniste cerem dialog, iar în loc de anti-maghiarism, ne aşteptăm la respect reciproc”, a explicat liderul UDMR.

 

El a acuzat că reprezentanţii partidelor de opoziţie au protestat în vara anului trecut după ce UDMR a solicitat adoptarea unor proiecte de legi care fac obiectul unor aşteptări reale şi legitime ale comunităţii maghiare.

„Am dorit să modificăm legea administraţiei publice locale pentru a reduce pragul de folosire a limbii materne la 10%, astfel încât să putem expune fără restricţii simbolurile noastre naţionale. Nu am solicitat schimbări supraomeneşti, doar ceea ce au sugerat şi experţii internaţionali în ultimii ani”, a adăugat liderul Uniunii.

Propunerile legislative au vizat şi atunci ceea ce susţinem ferm şi astăzi: legiferarea dezideratelor comunităţii maghiare nu afectează cu nimic drepturile românilor.

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a publicat recomandările sale privind România în ceea ce priveşte Carta Europeană a limbilor minoritare sau regionale. Documentul arată că România nu a reuşit să pună în practică prevederile Cartei, prin urmare, Comitetul de Miniştri a transmis recomandări în mai multe domenii, pe baza Raportului Grupului de experţi care a monitorizat aplicarea Cartei. Raportul include nu numai întârzierea de peste doi ani a evaluării făcute de autorităţile române, dar şi problemele cu care se confruntă organizaţiile care reprezintă minorităţile naţionale.

Deşi fiecare stat membru trebuie să prezinte odată la trei ani o evaluare privind aplicarea prevederilor Cartei, România a îndeplinit acest obiectiv doar în 2016, practic cu o întârziere mai mare de doi ani, potrivit sursei citate.

Comitetul de Miniştri a transmis patru recomandări principale – una dintre acestea a fost propusă şi în mandatul precedent – şi se află în concordanţă cu ceea ce UDMR propune şi solicită de mai mulţi ani: reducerea pragului actual de 20% pentru folosirea limbii materne în România. Acest lucru ar însemna că cetăţenii s-ar putea adresa în limba maternă, ar putea solicita formulare tipizate în limba maternă în instituţiile publice din localităţile unde până în prezent acest lucru nu a fost posibil deoarece proporţia populaţiei maghiare nu a depăşit 20%.

Recomandările experţilor europeni vizează, totodată, şi amplasarea indicatoarelor stradale în limba maghiară, în localităţile cu un număr semnificativ de locuitori maghiari şi încurajează autorităţile publice ca indicatoarele, formularele tipizate şi informaţiile de interes public folosite în transportul public să fie emise şi afişate şi în limba maghiară.

Raportul menţionează exemple specifice constatate de experţii europeni, cu ocazia vizitelor oficiale efectuate în România. Astfel, materialul aminteşte cazul indicatoarelor bilingve de la Cluj-Napoca, dar şi faptul că, în Consiliul Local din Târgu Mureş, deşi majoritatea consilierilor sunt vorbitori nativi de limbă maghiară şi există echipament de traducere simultană, şedinţele de Consiliu se desfăşoară în limba română.

Experţii europeni mai subliniază că autorităţile ar trebui să asigure posibilitatea ca cetăţenii minoritari să depună documente oficiale în limba lor maternă şi să aibă dreptul de a solicita un interpret, dar autorităţile trebuie să clarifice cine va suporta costurile aferente acestor proceduri. Potrivit grupului de experţi, opinia publică ar trebui informată adecvat şi eficient în legătură cu aceste oportunităţi.

În legătură cu domeniul educaţiei, trebuie să existe un consens mai larg între majoritate şi minoritate, autorităţile române trebuie să depună eforturi mai mari pentru predarea obligatorie a istoriei şi culturii minorităţilor care trăiesc în ţară, astfel încât şi majoritatea să cunoască şi să înţeleagă aceste aspecte.

Referitor la mass-media în limba maghiară, documentul recomandă ca autorităţile române să înfiinţeze un canal public de televiziune în limba maghiară, să crească numărul emisiunilor în limba maghiară şi să sprijine formarea jurnaliştilor şi a altor categorii de angajaţi în instituţiile media în limba maghiară.

În ceea ce priveşte protecţia consumatorilor, specialiştii europeni susţin că autorităţile române ar trebui, de asemenea, să oblige afişarea descrierii produselor comercializate şi în limba maghiară.

În cadrul primei etape de monitorizare, Comitetul de Miniştri a recomandat autorităţilor române să adopte o structură de implementare mai coerentă, un calendar specific, în cooperare cu reprezentanţii comunităţilor minoritare însă, deoarece acest lucru nu a fost realizat, experţii iau acum măsuri concrete într-un interval de timp stabilit.

blank