Kate
Life

Kate, jurnalista de 18 ani, aflată pe front: În Bakhmut se aud explozii la fiecare 30 secunde

Corespondeță din Kiev: Kate, o tânără de doar 18 ani, descrie modul în care a trăit ea acest an de război ce i-a schimbat complet viața. Curajul ei este extraordinar. La început, a oferit suport copiilor refugiați la metroul din Harkov în timpul bombardamentelor.

Kate Kusmarova a fost chiar și în orașul Bakhmut, cel mai sângeros loc de pe planetă în ultimele luni, unde se duc unele dintre cele mai dure bătălii și unde se moare zilnic, în numere mari, de ambele părți.

Am întâlnit-o în timpul unei operațiuni a Crucii Roșii ucrainene care a evacuat persoane în vârstă și cu dificultăți de deplasare din orașul Kupyansk, apropiat de linia frontului și bombardat zilnic de către ruși. În timpul celor aproximativ 90 de minute cât ne-am aflat acolo, am auzit 4 explozii puternice.

Kate

Din cauza bombardamentelor, am locuit la metrou două luni

Kate Kusmarova: Numele meu este Kate și sunt din Harkov. În data de 4 martie 2022, în timpul nopții, lângă casa mea au lovit 9 rachete. După acel bombardament am locuit la metrou timp de două luni. Acolo am fost alături de copii, m-am jucat cu ei, am făcut sport cu ei, întrucât am înțeles că ei au nevoie de sprijinul meu.

Aveau nevoie să facă mai multe lucruri acolo. Pentru că războiul i-a schimbat pe oameni foarte mult, în special pe copii. Era important modul în care urmau să facă față acelei perioade în timpul bombardamentelor.

Apoi am lucrat cu World Kitchen Organization ca translator iar la metroul în care eram a venit și faimosul regizor Cary Fukunaga (cunoscut pentru filme precum „James Bond – No Time to Die” și adaptarea lui Stephen King „It”) care m-a susținut și m-a îndemnat să încep să filmez. Așa că am început să țin un mic jurnal video despre viața mea la metrou, incluzând istoriile multor oameni.

Ulterior, mai mulți jurnaliști străini și regizori mi-au scris pentru a-i ajuta și am devenit fixer (cei care acordă sprijin și ghidaj jurnaliștilor străini în zone de război).

Am fost în multe locuri eliberate de armată și în multe zone apropiate de linia frontului. Apoi am lucrat cu ofițerii de presă ai batalionului cu numărul 226. Astfel că am fost cu mașinile militare în diferite locuri unde am filmat iar acum lucrez pentru canalul de știri al parlamentului ucrainean.

Copiii de la metrou erau foarte speriați în timpul bombardamentelor

Citește și  Cât valorează cel mai mare diamant albastru scos vreodată la licitație. „Este o capodoperă desăvârșită”

Am fost inclusiv în Bakhmut și în alte zone din regiunile Donețk și Harkov. Am înțeles că este foarte important să arătăm întregii lumi cum trăim și care este situația după mai mult de un an de război și cum valorile societății și ale oamenilor s-au schimbat. Trebuie să prezentăm aceste realități întregii lumi și de aceea m-am alăturat presei. Este foarte important ce facem și avem nevoie de mai mult sprijin din partea unor diferite țări și de aceea filmăm foarte mult.

Kate

Kate a vorbit despre copii. Ce crezi despre ei, înțeleg ei ce se întâmplă? Sunt ei afectați de acest război?

Kate Kusmarova: Pot să îți spun că erau foarte speriați când se auzeau zgomotele bombardamentelor. Cred că acest război le-a schimbat gândirea. Dacă întâlnești copii din Harkov sau Donețk sau alte zone apropiate de front, vei înțelege atunci când vei vorbi cu ei cum cuvintele lor diferă de ale copiilor din alte locuri. Pentru ei discuțiile despre rachete, tancuri și avioane au devenit ceva obișnuit.

Ei înțeleg cum funcționează, pot vorbi cu tine despre asta.

Ce a impresionato pe Kate cel mai mult pe parcursul acestui prim an de război? Mi-ai spus că ai fost în Bakhmut, spre exemplu.

Kate Kusmarova: Am auzit atâtea istorii ale unor oameni diferiți și am văzut atâtea case în ruină și clădiri bombardate. Cea mai importantă deplasare a noastră a fost în Bakhmut. Pentru că acolo am văzut HIMARS și, de asemenea, când ești în acel oraș, auzi zgomotele bombardamentelor cred că la fiecare 30 de secunde.

În Bakhmut am auzit explozii cam la fiecare 30 de secunde

Cel mai impresionant lucru pentru mine a fost să întâlnesc foarte mulți voluntari și militari care timp de un an de zile au avut motivația de a-i ajuta pe alții, de a merge pe front. Ei au dorit să facă asta pentru a-i ajuta pe oameni. De asemenea, colegii mei jurnaliști au avut motivația de a ne ajuta țara.

Dar cel mai important lucru este că acum la nivelul întregii societăți suntem cu toții uniți, și mereu ne ajutăm unii pe ceilalți iar când întâlnești voluntarii și militarii, din nou și din nou înțelegi că suntem o singură familie.

Citește și  Lacrimile: 3 motive pentru care este sanatos sa plangi.

Kate

Numeroase exemple dramatice

„În condițiile dramatice ale războiului din Ucraina, întâlnești numeroase și uimitoare exemple de curaj și eroism.

Povești despre care învățam la școală sau pe care le găseam în cărțile și documentarele istorice se petrec, din nou, alături de noi, în vremuri ce păreau până recent a nu cunoaște decât un viitor al păcii în Europa.

Militari, civili și jurnaliști ucraineni dovedesc o dedicație și un spirit de sacrificiu pentru ceilalți cu totul impresionante și pe care le-am întâlnit des în cele peste 100 de zile petrecute până acum în Ucraina. Soldații luptă pentru familiile lor și pentru un viitor democratic al țării.

Mulți civili se riscă pe ei înșiși pentru a aduce hrană și alte ajutoare militarilor în prima linie ori pentru a ajuta alți civili. Iar numărul jurnaliștilor ucraineni și străini uciși până acum în Ucraina se apropie de 50”, transmite corespondentul Newsweek România pe front.

blank