Jandarmi care lovesc cu sete, femei cu fața plină de sânge și gaze lacrimogene folosite împotriva oamenilor care voiau să voteze. Este imaginea pe care Spania a arătat-o lumii în ziua referendumului pentru independența Cataloniei. Guvernul de la Madrid a obținut, prin acțiunea sa în forță, un efect contrar celui dorit: catalanii par mai determinați ca niciodată să obțină independență.

Internetul este plin de imagini cu violențele din Spania.

„Au intrat în școli publice, săli de sport, iar oamenii ridicau mâinile ca semn de predare. Au dat cu gaze lacrimogene și asta este imaginea pe care Spania a arătat-o lumii. Poate acum 40 de ani, acele imagini puteau fi cumva ascunse. Dar nu în era internetului. Acele imagini portetrizează statul spaniol ca pe unul autoritar. Spania pare mai degrabă Turcia”, a declarat, pentru Libertatea, jurnalistul catalan Marc Gafarot.

Nimeni nu crede că ideea de a avea o Catalonie independentă va dispărea după violențele de duminică. Dimpotrivă. Răspunsul violent și disproporționat al al guvernului de la Madrid i-a convins pe mulți nehotărâți că regiunii i-ar fi mai bine singură.

„Guvernul spaniol a făcut abuz de putere și a început să piardă Catalonia. Mulți care nu erau în favoarea independenței, acum sunt. Guvernul spaniol a demonstrat o abilitate absurdă de a pierde regiunea catalană. Săptămâna aceasta guvernul va face un pas spre autonomie totală, adică independență”, a mai spus Marc Gafarot.

Doar 42% din populația cu drept de vot din Catalonia a vrut sau a putut să meargă la urne. Au fost 2.262.424 de voturi. 90% dintre acestea au fost în favoarea independenței.

Catalonia pregătește o declarație de independență

După anunțarea rezultatelor, premierul Mariano Rajoy a decretat că ,,referendumul nu a avut loc”.  O tentativă de a minimaliza importanța unei crize care se află de-abia la început. De cealaltă parte, liderul catalan Carles Puigdemont insistă că, săptămâna aceasta, va proclama independența Cataloniei, în baza votului dat la 1 octombrie.

,,Sunt convins că doresc o federalizare, nu o independență reală. Asemenea forme de plebiscit sunt elemente folosite în strategia de consolidare a sentimentului identitar la nivelul regiunii catalane”, a spus, pentru Libertatea, analistul de politică externă Ștefan Popescu. ,,Scopul final este revizuirea Constituției din 1978”.

Tăcerea Uniunii Europene

Astăzi, la amiază, a venit și prima poziție a Comisiei Europene, care a condamnat timid violența și a subliniat că referendumul din Catalonia a fost ilegal.

„Potrivit Constituției spaniole, votul de ieri, din Catalonia, nu a fost legal (…) Este o problemă internă a Spaniei care trebuie rezolvată în conformitate cu ordinea constituțională a Spaniei (…) Violența nu poate fi niciodată un intrument politic”

Uniunea Europeană și mulți dintre liderii ei au tăcut la început după referendumul din Catalonia. Voci răzlețe, precum cea a premierului belgian, au spus că violența nu este soluția, dar nu au criticat guvernul lui Mariano Rajoy. Un premier despre care Angela Merkel spunea cândva, metaforic, că are piele groasă ca de elefant.

Cum ar fi reacționat Uniunea Europeană dacă jandarmii răneau 800 de persoane în Ungaria și Polonia?

,,Foarte multre țări sunt treversate de separatism. Nimeni nu are interes pentru o fărămițare în Europa. Mai ales Spania, care este asociată la noua arhitectură europeană. Spania va avea un rol important în organizarea Europei post-Brexit. Va fi o susținere a guvernului Rajoy, dar o condamnare a violenței. Interesul mare al UE va prima”, ne-a declarat Ștefan Popescu.

În timp ce caută un răspuns la criza din Spania, Uniunea Europeană pare să-și facă toate calculele în funcție de o singură întrebare: cineva va urma, după Catalonia?