Serviciile secrete nu au voie, prin lege, să colaboreze, printre alte categorii de personal, cu magistrații. Întrucât statutul celor dintâi este netransparent – ușor de înțeles, din ce motive – apartenența unor ”civili” pe statul de plată al serviciilor secrete nu poate fi verificată. Ca urmare, magistraților li se cere declarație pe propie răspundere, în fiecare an, privitoare la necolaborare și neapartenență. Președintele Klaus Iohannis s-a decis însă a elimina orice suspiciune cu privire la această chestiune, imediat după ce a preluat mandatul. Între timp, verificările cerute Consiliului Suprem de Apărare al Țării au fost făcute iar Administrația Prezidențială a emis și un comunicat în care se atestă faptul că toți magistrații verificați au fost sinceri în declarații: nu au legături contractuale sau de altă natură cu serviciile secrete românești: ”(…)judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Rezultatele verificărilor au fost comunicate atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Ministerului Justiţiei, în funcţie de instituţia care a solicitat efectuarea acestora.”
Serviciile secrete au oferit, cu siguranță, toate informațiile solicitate de CSAT, fără a se ascunde în spatele legii privind protecția datelor cu caracter personal.iv