Politic

IOHANNIS pune criticii la punct! „Îi nemulțumește lipsa unor declaraţii incendiare”

Criticat în ultimele luni pentru că iese rar cu declaraţii în public şi pentru că ar fi fost plecat prea mult în concedii şi vizite externe, preşedintele Iohannis le răspunde criticilor. Şeful statului aminteşte că a promis că va avea o anumită conduită şi este consecvent cu el însuşi.

iohannis

Am ales să particip la acest eveniment pentru a arăta încă o dată care sunt prioritățile mele. Poate că unii se așteptau să vorbesc despre partide sau ar fi vrut să aibă parte de o vară mai agitată politic. Poate că pe alții îi nemulțumește lipsa aşa-numitor breaking news-uri și a unor declarații incendiare. Pentru mine însă conduita promisă și prioritățile asumate au rămas aceleași. Și nu vor fi nici în continuare umbrite de efervescența politică sau de circumstanțe de moment„, a declarat Iohannis, la ceremonia de deschidere a Conferinţei Internaţionale „Micro-to Nano-Photonics IV”- ROMOPTO 2015.

Declaraţia completă a preşedintelui Iohannis:

“Domnule Președinte al Academiei Române,
Domnilor miniştri,
Stimați membri ai Corpului Diplomatic,
Doamnelor şi domnilor,

Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră în deschiderea acestei conferinţe internaţionale de înaltă ţinută ştiinţifică. Îmi face o deosebită plăcere să văd că astfel de iniţiative beneficiază de continuitate şi de participarea unui număr impresionant de cercetători cu rezultate remarcabile, între care şi domnul profesor Ştefan Hell, cercetător de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2014 şi membru de onoare al Academiei Române. 
Prezența mea astăzi aici nu este deloc întâmplătoare. Dincolo de faptul că mă simt apropiat de domeniul dumneavoastră de expertiză, prin prisma formației mele profesionale, vă mărturisesc că motivația mea ține și de responsabilitatea pe care o am ca Președinte al României. 
Am ales să particip la acest eveniment pentru a arăta încă o dată care sunt prioritățile mele. Poate că unii se așteptau să vorbesc despre partide sau ar fi vrut să aibă parte de o vară mai agitată politic. Poate că pe alții îi nemulțumește lipsa aşa-numitor breaking news-uri și a unor declarații incendiare. Pentru mine însă conduita promisă și prioritățile asumate au rămas aceleași. Și nu vor fi nici în continuare umbrite de efervescența politică sau de circumstanțe de moment.
Mă aflu astăzi alături de dumneavoastră pentru că cercetarea și educația sunt șansa pe care România o are. Șansa unui viitor pe care nu avem voie să-l ratăm. România puternică nu poate fi decât bazată pe cunoaştere, iar prosperitatea și progresul societății vin împreună cu ea. Este un lucru cât se poate de bine cunoscut. Toate guvernele care s-au succedat în timp l-au știut, toți actorii politici și sociali l-au știut și îl știu. Și cu toate acestea, domeniul cercetării suferă de pe urma unei vechi metehne din spațiul nostru public: aceea a lucrurilor începute și neterminate și a intențiilor neconcretizate. 
Stăm bine la capitolul documente, dar lipsește aplicarea lor. Avem o Strategie de Cercetare și Inovare, avem un plan național de implementare neurmat de acțiuni și structuri instituționale sau dacă sunt, au funcționat doar pe hârtie.
Domeniul cercetării nu are voie să fie la limita supraviețuirii. România nu poate rămâne pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește performanța în inovare. Efectele imediate ale acestei stări de fapt sunt o economie necompetitivă în context european și valoare adăugată mică a produselor și serviciilor cu care intrăm în competiția globală. 
Știu că în alte colțuri ale lumii au loc în aceste zile manifestări similare cu cea de față. Iată că, prin evenimentul de astăzi, România este conectată la comunitatea științifică internațională și contribuie la progresul cunoașterii.
Avem un potențial intelectual uriaș, resurse de ingeniozitate și ambiție, capacitate creativă și profesioniști de excepție în țară și în diasporă. România are toate premisele să iasă din decalajul perpetuu şi să îşi construiască propriul loc în peisajul european şi global al cercetării. Suntem cu toții datori să onorăm acest potențial. 

Doamnelor și domnilor,

Vă propun de aceea trei teme de reflecţie şi de acţiune pentru viitorul imediat. Primul, prioritizarea reală a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare; în al doilea rând, instituirea unui climat de integritate, predictibilitate şi transparenţă decizională și, în fine, în al treilea rând, întărirea legăturii între educaţie şi cercetare-inovare.
Este momentul unui consens politic şi social real, pentru o Românie creativă, o Românie a inovării, capabilă să răspundă sustenabil în contextul provocărilor globale – economice, demografice, de securitate şi climatice. Cred că a venit momentul ca autoritățile să scoată din sertar toate documentele strategice din domeniul cercetării, în perspectiva bugetului pe anul viitor. 
La doar câteva luni de la adoptarea Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020, pentru anul 2015 a fost alocat doar jumătate din bugetul asumat în Strategie. 
Domeniul Cercetare – Dezvoltare – Inovare a depăşit procentul de 100% ca nivel al absorbţiei fondurilor structurale. De aceea, o posibilă soluție ar fi reorientarea unei părţi importante a fondurilor necheltuite dinspre alte zone, împreună cu prioritizarea reală a acestui domeniu din prisma finanțării din fonduri publice.
Incertitudinea asupra cadrului de reglementare şi a resurselor disponibile reprezintă un cost în sine pentru actorii din sistem. De aici și reticenţa diasporei ştiinţifice de a se implica în proiecte în România. Avem nevoie de un sector public de cercetare performant, un management profesionist şi transparent. Avem nevoie de reducerea birocrației, dar și a fragmentării sistemului public de Cercetare-Dezvoltare-Inovare, pentru atingerea masei critice necesare performanţei. 
Centrul de Cercetare ELI-NP (Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară) este un reper pentru cercetarea românească, având deja un renume internaţional. Multiplicarea unor astfel de centre de excelenţă, împreună cu investiţia în resursa umană de valoare, sunt esenţiale pentru atragerea celor performanţi şi pentru a produce rezultate.
Mult aşteptata înfiinţare a Centrului Internaţional UNESCO pentru Formare şi Cercetări Avansate, centru de categoria a doua sub auspiciile UNESCO, va constitui cu siguranţă un alt pas concret în acest sens.
Tot în ideea dezvoltării sustenabile, România are nevoie de o prioritizare a zonelor de interes strategic în domeniul cercetării şi inovării, în care conexiunile reale cu economia şi zonele de performanţă ştiinţifică sunt încurajate consecvent. Politicile în acest domeniu trebuie corelate cu cele economice, de educație şi de politică externă.
Întărirea legăturii dintre cercetare şi educaţie este esențială într-o societate democratică. A avea opinii informate pe teme de actualitate, precum încălzirea globală, de exemplu, sau migraţia, nu este o caracteristică a elitelor intelectuale, ci trebuie să devină normalitate. Un sistem educațional performant, racordat la realitățile globale și evoluțiile științifice, nu poate exista fără cercetare, așa cum niciun sistem sustenabil de cercetare avansată nu poate exista fără ca tinerii să aibă contact cu noutățile din cercetare, la toate nivelele educaționale.

Doamnelor și domnilor,

Știinţa şi inovarea nu au culoare politică; dar ele pot marca semnificativ viitorul acestei ţări. Îmi manifest cu această ocazie disponibilitatea de a sprijini un efort interinstituţional susţinut, pentru ca la momentul în care vom celebra 100 de ani de unitate şi modernitate a statului român să ne aflăm pe alt loc în ierarhia europeană, în ceea ce priveşte performanţa în cercetare şi inovație. 
În încheiere, vreau să vă felicit pe toţi cei care prin activitatea ştiinţifică puneţi bazele viitorului României și să vă mulțumesc pentru implicare și pentru efort. 
Vă urez succes în dezbaterile dumneavoastră din zilele următoare şi sper ca sărbătorirea în 2015 a Anului internaţional al luminii să aibă şi un sens metaforic, de redeschidere a orizontului în acest domeniu strategic.

Vă mulţumesc!”

blank