Featured, Politic

Iohannis poate fi invins în turul II? Iată ce îi lipsește campaniei prezidentiale

Mai sunt 50 de zile pana la alegerile prezidentiale, despre care stim cu siguranta ca-l vor avea actor in turul doi pe Klaus Iohannis. Va ramane Viorica Dancila in afara podiumului? Ajunge promisiunea lui Dan Barna, „fericiti in Romania”, pentru a invinge? Pana una, alta, a fi corupt a devenit inca si mai rentabil in Romania decat fusese pana in 2016, spune sociologul Alin Teodorescu.

Am vorbit cu Alin Teodorescu, directorul general al IMAS, despre cum arata linia de start a alegerilor pentru Cotroceni. Raspunsurile au fost date luni, inainte ca Europa FM sa faca publice rezultatele ultimului sondaj realizat la comanda sa.

Ce spune insa si ultimul sondaj IMAS, pentru luna septembrie, realizat la comanda Europa FM:

Favorit ramane Klaus Iohannis, cu putin peste 45 de procente.

Urmatorul clasat, la mare distanta, este Mircea Diaconu, sustinut de ALDE si Pro Romania, care ar lua 16,6% din voturi.

Al treilea clasat este Dan Barna, care scade fata de luna august la 14,2%. Urmeaza Viorica Dancila cu 12,4, in crestere cu 4 procente.

Acest sondaj este realizat in perioada 9-28 septembrie, pe un esantion de 1010 persoane, cu varste de peste 18 ani. Marja de eroare este +/- 3%.

Alin Teodorescu, cum arata linia de start a campaniei electorale? Ce e sigur si de unde pot sa apara surprizele?

Exista un element de noutate in aceasta campanie. Se pare ca vom avea, pentru prima data dupa Revolutie, un tur al doilea fara candidatul PSD.

Pana acum, candidatul PSD a fost mereu prezent in turul al doilea, dar a castigat numai de trei ori: Ion Iliescu in 1990, 1992 si 2000. Anul acesta suntem aproape siguri ca PSD nu va avea candidat in turul al doilea.

Klaus Iohannis, am vazut, si-a construit campania pe „antipesedism”, e un termen pe care presedintele l-a folosit ca atare in campania pentru referendumul din 26 mai. E suficient sa te prezinti antipesedist?

Klaus Iohannis a avut un mandat inert, cu o singura actiune ceva mai pronuntata – intrarea intempestiva in sediul Guvernului in ianuarie 2017, cand a anuntat toata tara ca guvernul PSD pregateste o ordonanta de urgenta care ar fi facilitat reprezentarea in justitie a celor acuzati de coruptie. Insa conducerea social-democrata a continuat atacul asupra justitiei cu actiuni care au usurat coruptia institutionala si au inlesnit apararea celor inculpati de coruptie.

A fi corupt a devenit inca si mai rentabil in Romania decat fusese pana in 2016.

Romania a devenit un paradis al infractiunilor. Nimic nu s-a auzit in aceasta directie din partea presedintelui Klaus Iohannis – nici gestiunea fondurilor PNDL/PNDR, nici matrapazlacurile de la Secretariatul General al Guvernului, nici coruptia din ministere si agentii guvernamentale, nici incompetenta orweliana din ministerul de interne.

Antipesedismul presedintelui Iohannis a fost verbal, oratoric. Si destul de molcom.

Pentru ca am pomenit de PSD. Candidatul PSD-ului este Viorica Dancila. Ce sanse are aceasta sa fie un contracandidat redutabil, sa intre in turul al doilea de scrutin?

Deocamdata (in septembrie 2019) stim ca dna Dancila nu se va califica pentru turul al doilea. Este greu de crezut ca se mai pot schimba lucrurile in urmatoarele 50 de zile. Dar in alegeri se poate intampla orice.

In preliminariile campaniei electorale, avem guvernarea blocata si un ping-pong intre presedinte si premier, ritualic, cu iesiri in prime-time. Practic, frontul de lupta a fost redus la cei doi, odata cu criza guvernamentala. Ce efecte are aceasta asupra campaniei electorale pentru Cotroceni?

Lupta mediatica dintre presedinte si prim-ministru nu are efect electoral. Dar scaderea preferintelor este de asteptat. Unul a avut un mandat inert, cealalta este prim-ministru, respectiv un post cu o enorma eroziune de incredere din partea publicului. Nici un prim-ministru care a candidat pentru postul de presedinte de tara nu a reusit sa castige.

Unde este Dan Barna in toate acestea? Cum arata dinamica candidatului USR PLUS? Are garantata intrarea in turul al doilea de scrutin?

Deocamdata domnul Barna are suficiente intentii de vot pentru a trece in turul al doilea. Din pacate, campania dansului este neconvingatoare, asa ca in turul al doilea avem in prezent un 50-50 cu domnul Iohannis.

Acum o luna, domnul Barna ar fi castigat cu 52 la 48. Dar diferentele sunt statistic prea mici pentru a putea estima ce se intampla in turul al doilea.

Fericiti in Romania, aceasta este sloganul pe care Barna il propune. E o promisiune buna, e prea mare, e ceea ce asteapta electoratul?

De necomentat. Un singur test de slogan daca ar fi facut ar fi vazut ca expresia „sunt fericit” este mai degraba ironica si caustica in limba vorbita. Ca in expresia care ma obsedeaza din copilarie si tot nu i-am gasit intelesul – „ai rupt-o in fericire!”.

Mircea Diaconu, candidatul teoretic sustinut de ProRomania, partidul lui Victor Ponta, si de Tariceanu si-a lansat campania preluand tema lui Dragnea, cea a statului paralel. Ce electorat poate atrage Diaconu? Care este rolul lui in campanie?

Domnul Diaconu a avut o enorma performanta la alegerile europarlamentare din 2014, cand a reusit sa obtina un mandat de europarlamentar ca independent. Acum face o figuratie mediocra.

Un candidat atipic, sa spunem, este Theodor Paleologu. Care e potentialul lui si cum poate influenta campania?

Toader Paleologu este o personalitate foarte accentuata, cu vaste posibilitati de comunicare. Seamana mult cu Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu din acest punct de vedere. Dar publicul ii vede pe cei trei ca oameni de cultura, nu ca politicieni. Acesti trei oameni sunt perceputi ca supremi carturari, nu ca administratori de resurse.

Post-Caracal, tema lansata de Klaus Iohannis a fost aceea a resetarii statului. Ce teme ar trebui puse pe masa dezbaterii electorale, incat sa se nasca solutii pentru aceasta resetare a statului?

Batere de apa plata in piua. Un stat nu este un calculator sa dai reset. Inca o dovada ca politicienii romami nu stiu ce trebuie sa faca. Si nu stiu, pentru ca nu exista studii aprofundate asupra structurii si functionarii serviciilor publice, puterilor in stat, modului de utilizare a resurselor materiale, financiare si de alta natura.

Pana la aderarea Romaniei la UE si NATO aceste studii erau finantate de organisme straine. Acum ar trebui finantate de organisme romanesti. Nu se intampla. Amatorismul si improvizatia s-au instalat destul de confortabil in viata publica.

Cum estimati interesul electoratului pentru aceste alegeri? Se spune ca, in absenta raului mai mare de care sa salveze tara, alegatorul e mai demotivat.

Din pacate, nu avem mijloace sa estimam prezenta la vot decat prin calcule statistice asupra sectiilor de votare. Acestea s-au modificat foarte mult in ultimii ani, asa ca estimatele noastre sunt destul de aproximative. Cum s-a vazut la alegerile europarlamentare, care s-au transformat intr-o adevarata expeditie de pedepsire a guvernarii. Insa masurarea intentiilor de vot a avansat destul de mult, asa ca ne putem baza pe sondajele profesioniste.

 

blank