Dacă Klaus Iohannis l-ar desemna iar pe Florin Cîțu premier, ar încălca decizia Curţii Constituţionale din 2020, care a stabilit că nu poate fi desemnat ca premier cel care a picat prin moţiune de cenzură.

Curtea Constituţională a admis, în februarie 2020, prin Decizia nr 85, conflictul de natură constituţională ridicat de preşedinţii celor două Camere de la acea vreme, după ce preşedintele l-a desemnat pe Ludovic Orban să formeze noul Guvern, la scurt timp după ce Cabinetul său căzuse, în Parlament, prin moţiune de cenzură.

În decizia CCR se preciza că ”un comportament constituţional loial constă în desemnarea de către Preşedintele României a unui candidat la funcţia de prim-ministru în vederea realizării finalităţii pentru care a fost construită procedura constituţională a învestiturii/numirii Guvernului, aşadar pentru a atinge „scopul comun de a promova interesele ţării ca un întreg, nu interesele înguste ale unei singure instituţii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului funcţiei“.

”Aceasta impune luarea în considerare a moţiunii de cenzură şi a efectelor sale, consultări cu partidele politice şi evaluarea opţiunilor pentru candidatul la funcţia de prim-ministru în mod serios, sincer şi responsabil. Preşedintele trebuie să depună eforturi în sensul desemnării unui candidat care să poată coagula o majoritate necesară învestiturii Guvernului şi să aibă convingerea că persoana desemnată este în măsură să realizeze acest lucru. În aceasta constă obligaţia de diligenţă la care se referă părţile în conflict, inclusiv Preşedintele, în punctul său de vedere. Tot astfel, candidatul desemnat trebuie să îşi asume acest angajament, la rândul său, tot în mod serios, sincer şi responsabil. Constituie o distorsionare a dispoziţiilor constituţionale desemnarea de către Preşedintele României a unui candidat la funcţia de prim-ministru cu scopul de a nu obţine votul de încredere al Parlamentului şi deci de a nu alcătui un nou Guvern, respectiv susţinerea de către Preşedintele României a unui candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministru care să se poziţioneze el însuşi împotriva învestiturii Guvernului pe care l-ar propune”, se arată în decizie.

Astfel, ”în mod contrar contrar obligaţiei de loialitate constituţională, desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru s-a făcut şi cu ignorarea efectelor moţiunii de cenzură, a votului dat, la un interval de timp (o zi de la data adoptării moţiunii de cenzură) care exclude în mod obiectiv intervenţia oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică şi o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament (ţinând seama şi de numărul voturilor în favoarea moţiunii de cenzură)”.

Desemnarea apare astfel ca un act de voinţă unilateral, expresie a voinţei exclusive a Preşedintelui României, care se poziţionează astfel în afara logicii raporturilor constituţionale de separaţie şi echilibru al puterilor în stat şi a efectelor pe care această logică le ataşează actului desemnării candidatului la funcţia de prim-ministru.

Potrivit deciziei CCR, ”întregul ansamblu de acte/fapte/declaraţii ale Preşedintelui României demonstrează distorsionarea sensului firesc al normelor constituţionale referitoare la desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru, faptul că nici măcar nu a existat intenţia de desemnare a unui candidat care să obţină votul de încredere al Parlamentului, ci mai degrabă că a existat intenţia de a nu-l obţine, precum şi, din această perspectivă, o poziţionare antagonică a Preşedintelui faţă de Parlament, cu încălcarea obligaţiei de loialitate constituţională care guvernează interpretarea şi aplicarea Constituţiei şi raporturile dintre autorităţile publice de rang constituţional, ceea ce determină, în consecinţă, un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Parlament”.

CCR admitea atunci cererile formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului şi constata existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Parlamentul României, în legătură cu desemnarea de către Preşedintele României a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru.

”Având în vedere că existenţa conflictului juridic a fost determinată de desemnarea de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru cu încălcarea dispoziţiilor Articolului 103, alineatului 1 din Constituţie, Curtea reţine că această desemnare nu poate declanşa procedura de învestitură a Guvernului. Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul şi lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă „prima solicitare“ de învestitură în sensul Articolul 89, alineatul 1 din Constituţie şi, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de acelaşi text constituţional”, se preciza în decizie.

Orban: Dacă-l va desemna pe Florin Cîţu, Iohannis va încălca Constituţia

Fostul preşedinte al PNL Ludovic Orban a declarat, vineri, că preşedintele Klaus Iohannis ar încălca Constituţia, dacă l-ar desemna premier tot pe Florin Cîţu, şi că “e o inepţie politică”, în condiţiile în care astfel nu există nicio şansă de a forma o majoritate parlamentară.

“Iohannis şi-a încălcat statutul constituţional (…) şi toată acţiunea lui Iohannis în ultimele trei luni de zile nu a făcut altceva decât să distrugă PNL, să distrugă coeziunea, să afecteze pe termen lung interesele fundamentale ale României”, afirmă Orban. El susţine că “o discuţie pe tema suspendării preşedintelui poate avea loc, după ce se vor derula toate evenimentele legate de învestirea Guvernului”, dar admite că e o procedură complicată.
ccr decizie desemnare premier, ccr desemnare premier,