klaus iohannis, consiliu european, reuniune bruxelles,
Actualitate, Featured

Iohannis a participat la reuniunea Consiliului European la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis participă joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European.

În contextul reuniunii de la Bruxelles, Klaus Iohannis a discutat marţi, la telefon, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la solicitarea acestuia, transmite Agerpres.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, subiectele de discuţie s-au referit la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la relaţia dintre Uniunea Europeană şi Turcia.

„Având în vedere faptul că la reuniunea Consiliului European din 10 – 11 decembrie se intenţionează obţinerea unui acord cu privire la stabilirea unei noi ţinte, mai ambiţioase, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, de ‘cel puţin 55%’ comparativ cu anul 1990, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat faptul că România susţine această propunere. Vor trebui însă luate în considerare circumstanţele naţionale şi punctele de plecare diferite în domeniu ale statelor membre ale Uniunii’’, preciza Preşedinţia.

Totodată, preşedintele Iohannis a pledat pentru crearea unui cadru flexibil care să permită tuturor statelor membre, indiferent de gradul de dezvoltare, să îndeplinească eficient obiectivele în domeniul schimbărilor climatice.

Iohannis a subliniat că tranziţia către o economie verde trebuie să fie echitabilă şi acceptabilă la nivel social, astfel încât să conducă la progresul economic al statelor şi să nu adâncească diferenţele dintre acestea, a mai arătat sursa citată.

Discuţiile s-au referit şi la relaţia dintre Uniunea Europeană şi Turcia, în condiţiile în care liderii europeni s-au angajat în luna octombrie să monitorizeze evoluţiile din Mediterana de Est şi să revină asupra subiectului la reuniunea Consiliului European din luna decembrie.

„În acest context, preşedintele României s-a pronunţat pentru continuarea dialogului Uniunii cu Turcia, menţionând faptul că acest stat rămâne un partener important pentru Uniunea Europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru o abordare echilibrată a relaţiilor dintre Uniune şi Turcia, precum şi pentru o cooperare extinsă cu acest stat în domeniile de interes comun”, a menţionat Administraţia Prezidenţială.

Totodată, în contextul evoluţiilor din Mediterana de Est, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deplina solidaritate a României faţă de Grecia şi Cipru.

Proiectul de relansare economică, pus în pericol de Ungaria și Polonia

Bugetul multiannual și planul de relansare economică post-pandemie sunt puse în primejdie de intenția Ungariei și a Poloniei de a opune veto, nemulțumite de mecanismul care condiționează accesul la fonduri de respectarea statului de drept.

Polonezii au semnalat, totuși, un acord de deblocare a impasului.

Andrzej Duda, președintele Poloniei: „S-a conturat un acord provizoriu, rezultat al eforturilor intense făcute de Ungaria, Polonia și președinția germană a UE. Sper că va fi întâmpinat cu înțelegere și acceptat de toate celelalte state membre.”

Persistă însă ezitările unor state UE ″sceptice″⁣, printre care se numără Olanda.

La reuniunea din 16 noiembrie a ambasadorilor statelor UE, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto bugetul multianual de 1.074 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027 şi planul ″Next Generation″⁣, bazat pe un fond de 750 de miliarde de euro, destinat creditelor și granturilor.

Guvernele de la Varşovia şi Budapesta văd în mecanismul de condiționalitate un instrument politic arbitrar şi abuziv, prin care se urmăreşte sancționarea ţărilor ce promovează politici neagreate de Bruxelles.

Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei: „E limpede că toate chestiunile legate de statul de drept sunt simplificate la criteriul “care țară primește migranți și care nu”. Nu ne putem lasă păcăliți. Evident că nu e legal să asociezi sprijinul financiar, la care avem dreptul, cu așa ceva.”

Ungaria se teme că va fi sancţionată și pentru chestiuni precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie, propusă recent de guvernul Orban. Polonia este în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor minorităților sexuale.

blank