Pe 26 mai 2019, peste exact două luni, românii sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii 5 ani. Dincolo de sondaje şi speranţe, câteva elemente pot contribui decisiv la înclinarea balanţei într-o parte sau alta. Mai jos, o listă a acestor elemente, listă care nu exlude Intrarea lui Băsescu în cursa pentru europarlamentare .
1. Structurile de partid. Europarlamentarele sunt alegeri care generează un interes minor în România, comparativ cu localele, parlamentarele şi prezidenţialele. Cu 32% în 2014 şi 27% în 2009, prezenţa a lăsat de dorit. Unde interesul populaţiei este mic, creşte importanţa structurilor de partid. PSD şi PNL au un avataj din start, pentru că au cele mai mari reţele de organizaţii şi cei mai mulţi aleşi locali. Evident, în ambele cazuri există riscul demobilizării. Dacă în PNL nemulţumirile faţă de lista de candidaţi ar putea domoli implicarea unor aleşi locali, PSD s-ar putea trezi cu o parte a oamenilor din teritoriul trăgând la căruţa Pro România. În avantaj în cazul prezenţei slabe la urne este şi UDMR, care poate atinge mai uşor pragul de 5% prin mobilizarea propriilor structuri.
2. Referendumul pe justiţie. Cu un Klaus Iohannis „aproape hotărât” să convoace un referendum consultativ pe teme de justiţie, PSD transmite mesaje misterioase despre un posibil răspuns pe măsură. O asemenea temă în campanie ar contribui în primul rând la o şi mai mare radicalizare a taberelor, iar speranţa opoziţiei ar fi să aducă astfel mai mult electorat anti-PSD la urne. Jocul este însă unul periculos pentru preşedintele, o eventuală invalidare aducând cu sine daune mult mai mari decât potenţialele câştiguri directe din validarea referendumului consultativ. Există analişti care sunt de părere că Iohannis ar trebui să-şi păstreze un asemenea „glonţ de argint” pentru alegerile prezidenţiale.
3. Traian Băsescu. Fostul preşedinte pare că ezită să candideze la alegerile europarlamentare, deşi este poate singura şansă a PMP să treacă pragul electoral. Însă implicarea lui Băsescu ar însemna nu doar un avantaj direct pentru PMP, ci şi o rupere de ritm, o posibilă schimbare a temelor fierbinţi din campanie. Traian Băsescu este cunoscut pentru capacitatea sa de a impune propriile teme, de a muta dezbaterea în zone care îi sunt favorabile, de a-i „scoate din papuci” pe adversari. De altfel, fostul preşedinte este printre puţinii politicieni care abordează teme care ţin de Uniunea Europeană înainte de un scrutin care ar trebuie să fie în principal despre UE. Teme precum Statele Unite ale Europeni, moneda euro, Spaţiul Schengen pot căpăta un caracter disruptiv când sunt lansate de Băsescu.
4. Procesele de la ÎCCJ. Lideri Coaliţiei PSD-ALDE şi-ar putea afla sentinţele definitive înainte de alegerile europarlamentare. Călin Popescu Tăriceanu are un ultim termen în procesul de mărturie mincinoasă, în care a fost achitat în prima instanţă, pe data de 8 aprilie. DNA cere rejudecarea pe fond, iar Tăriceanu cere menţinerea soluţiei de achitare din prima instanţă. Liviu Dragnea urmează să fie audiat la ÎCCJ la 15 aprilie, în dosarul angajărilor fictive, în care a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Instanţa ar putea rămâne în pronunţare, iar soluţia să fie dată înainte de 26 mai. Între timp, nu sunt excluse alte manevre prin care liderul PSD să scape de probleme, fie printr-un act normativ, fie printr-o decizia a CCR pe completurile specializate de la ÎCCJ.