În 1979, gimnasta câştiga cel de-al treilea titlu european la individual compus
Pe 9 mai 1979, la Copenhaga (Danemarca), Nadia Comăneci, pe atunci în vârstă de 17 ani, devenea prima gimnastă din istorie care cucerea pentru a treia oară consecutiv medalia de aur europeană în concursul complet.
Ilustrarea Nadiei ca o gimnastă de prim-plan s-a produs în 1975, la Europenele de la Skien. Pentru a ajunge acolo, însă, ea a fost nevoită să participe la un concurs de baraj, în care a depăşit- o pe Teodora Ungureanu, atinsă de febră. Apoi, la CE, organizatorii au trecut-o pe Nadia doar ca rezervă.
Bella Karolyi a făcut scandal şi doar astfel tânăra gimnastă a putut concura cu mult succes – a ocupat locul 1 la individual compus, sărituri, paralele şi bârnă, respectiv 2 la sol. “N-am avut emoţii. Antrenorul ne-a spus că între un concurs judeţean şi Jocurile Olimpice nu trebuie să fie nici o diferenţă”, a declarat Nadia.
Doi ani mai târziu, la Praga, sportiva originară din Oneşti avea să câştige pentru a doua oară titlul de campioană absolută a Europei, deşi arbitrajul i-a fost potrivnic. De altfel, la ordinul lui Nicolae Ceauşescu, echipa României avea să se retragă din acest motiv la mijlocul competiţiei. Nadia a repetat succesul în 1979, la Copenhaga, intrând definitiv în posesia trofeului, performanţă unică în istoria competiţiei.
Într-un clasament all-time al medaliilor câştigate de gimnaste, la individual compus, România ocupă locul 3, având o treime (5) din titlurile cucerite de URSS (9) şi Rusia (6) la un loc.
Iar trei dintre medaliile de aur câştigate de ţara noastră au fost obţinute de Nadia Comăneci. Şi nu oricum, ci într-o perioadă în care şi în sport se ducea un “război rece”.