De ce Klaus Iohannis bate din pinteni că vrea anticipate. Întîi a fost scandalul din Ucraina. Cine vrea detalii le găsește pe net. În privința dirijării parchetului de la Kiev și tipului de anticorupție aplicat, situația din țara vecină seamănă cu cea din România. În plin război dintre republicani și democrați, a picat și declarația ambiguă a lui Rudy Giuliani. Iată principalul pasaj care mi-a atras atenția:
„Avem multe dezvăluiri. Încă n-am ajuns la România. Stați să vedeți când ajungem la România”. (Rudy Giuliani)
Iată de ce Iohannis bate din pinteni că vrea anticipate
A urmat tentativa de impeachment a președintelui american, încheiată cu un eșec. Una dintre primele măsuri ale președintelui Donald Trump a fost destituirea ambasadorului american la UE, Gordon Sondland, susținătorul (printre altele) și al Anei Birchall.
La puțin timp, unul dintre cei mai influenți senatori americani, republicanul Lindsey Graham, avea să declare:
„Vom pune întrebări si pe conflictul de interese care îl privește pe Hunter Biden. Departamentul de Stat a ignorat avertismentele în privința conflictului de interese. Este legitim să discutăm conflictul de interese al lui Hunter Biden. Cum a putut Joe Biden să se lupte cu adevărat cu corupția când fiul său stătea în boardul Burisma (n.r. unul dintre cei mai mari producatori ucraineni de gaze)? (…) Domnule vicepresedinte Joe Biden, ce ati facut cand v-au spus ca fiul dumneavoastra facea parte din boardul Burisma? I-a subminat capacitatea (n.r. a lui Biden-senior) de a lupta impotriva coruptiei (n.r. din Ucraina). Ati luat in serios avertismentul? Evident ca nu. (…) Voi merge pe firul acestor lucruri si al modului în care emiterea mandatelor pe siguranta nationala FISA au esuat si ma voi asigura ca reformez sistemul ca sa nu se mai întample din nou”.
E clar. După rateul democraților, se anunță un recul puternic. Administrația Trump vrea sancționarea vinovaților și lămurirea afacerilor din Ucraina ale familiei Biden, care să-i descalifice pe democrați. Lumea justiției, cea care a urmărit cu consecvență scandalul, a afirmat recent:
”Foștii Procurori Generali ucraineni Yuriy Lutsenko si Viktor Shokin îi acuza pe ambasadoarea SUA Masha Yovanovitch si pe vicepresedintele SUA Joe Biden de presiuni inimaginabile ca sa omoare anchetele vizand presupuse fapte de spalare de bani comise de fiul lui Biden, Hunter. In schema apare si firma Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, unde jupan este fostul ambasador Mark Gitenstein”.
Iată de ce Iohannis bate din pinteni că vrea anticipate
Prin această companie Tempelton, din afacerea Burisma (cea mai mare companie de gaze din Ucraina), ar fi plecat spre Statele Unite aproximativ 7 miliarde de dolari. Procurorul general al Ucrainei ar fi descoperit operațiunea și ar fi încercat să recupereze banii dar ambasadoarea SUA la Kiev, Marie Louise Yovanovictch, a blocat investigația. Ambasadoarea a fost retrasă, administrația Trump a încercat să descifreze afacerile familiei Biden în Ucraina, iar democrații au depus eforturi enorme să-l suspende sau măcar să-i reducă din șanse pentru următoarele alegeri.
În acest moment, administrația Trump are cale liberă pentru clarificare afacerilor familiei Biden în Ucraina. Dar Tempelton administerază și Fondul Proprietatea din România. Tot în România, Joe Biden a descins de mai mute ori, relația sa cu Traian Băsescu fiind gestionată de Mark Gitenstein, ambasadorul SUA de atunci în România, azi, tartorul de la administrarea fondului Proprietatea.
Iată de ce Iohannis bate din pinteni că vrea anticipate
Începe să fie din ce în ce mai clar că există un dosar legat de afacerile familiei Biden în România. Cu afacerea Microsoft, cu Fondul Proprietatea, încă nu știm. Dar exclamația lui Rudy Giuliani cu valoare de avertisment ne trimite la o ipoteză. Dosarul scandalului Biden din România este ținut la sertar pînă la momentul potrivit din calendarul alegerilor americane.
L-am întrebat pe un român din SUA, bun cunoscător al vieții politice americane, despre momentul ideal de lansare a unui scandal în campania electorală. Auzise și el de un dosar ”România” aflat în așteptare pentru toamnă. De obicei, atunci se lansează marile scandaluri care pot influența opinia publică americană.
Jurnaliștii români au început deja să speculeze conținutul acestui dosar. Sorin Roșca Stănescu, specialist în bombe de presă, susține deja că Traian Băsescu și-ar fi cumpărat mandatul de la Joe Biden cu predarea Fondului proprietatea lui Mark Gitenstein. Oricum, vizita lui Philip Gordon, adjunctul lui Hilary Clinton, în plin scandal al referendumului, a introdus în discuție 2 milioane de voturi fraudate, cifră falsă dar pe care s-a bazat trîntirea referendumului. Sprijinul american pentru Traian Băsescu la al doilea referendum a fost o simplă decizie politică a partenerului strategic sau o socoteală de bani și politică între marinar și administrația democrată? Greu de răspuns în situația de acum, cu informațiile ținute sub lacăt. Și dacă vor ieși? Și dacă afacerile democraților au continuat și în primul mandate al lui Klaus Iohannis?
Iată de ce Iohannis bate din pinteni că vrea anticipate
Dacă în SUA urmează dosarul România, mai exploziv decât cel din Ucraina, el nu poate exploda decît în septembrie, la început de campanie electorală pentru Casa Albă. Dar și în prag de campanie electorală pentru parlamentarele din România. Or, pentru liberalii noștri și pentru președinte, deschiderea scandalului pomenit aluziv de Rudy Giuliani, asemănător celui din Ucraina, ar reduce mult din șansele liberalilor de a obține un procent covîrșitor. Ba, ar trebui să ne așteptăm ca efectul unui scandal România să scadă PNL-ul în sondaje pînă la un procent amenințător pentru puterea și existența lor.
Concluzie: Și dacă graba președintelui și a liberalilor de a ajunge la un „guvern al meu” (instalat pe baza procentelor pe care le-ar obține în alegeri anticipate) are la bază tocmai o încheiere în avans a disputei politice din România înaintea scandalului cu același nume din
Editorial de Cornel Nistorescu