Se pregătește terenul pentru o nouă premieră în justiția din România, marcată în ultimii doi ani de scandaluri cu revocări și modificări ale legii. Mai mulți judecători și procurori din Consiliului Superior al Magistraturii sunt deciși să declanșeze, chiar săptămâna aceasta, procedura de revocare a președintelui în funcție al CSM. Este vorba despre Lia Savonea, care e în conflict deschis cu o parte a membrilor, dar și cu ministrul Justiției.

Magistraturii pregătesc inițierea procedurii de înlocuire a actualului președinte al institutiei. Surse din rândul membrilor CSM au declarat  că de-a lungul ultimelor luni s-au adunat nemulțumiri ale unora dintre ei legate de modul în care Lia Savonea organizează ședințele sau gestionează comunicarea CSM cu alte instituții.

Prima izbucnire publică între Lia Savonea şi o parte dintre membri aleşi din CSM a fost în martie, când mai mulţi judecători din Consiliu au protestat public fată de modul în care şefa Consiliului organiza şedinţele secţiei pentru judecători şi a plenului. Ei reclamau faptul că Savonea fixează şedinţele astfel încât să îşi asigure prezenţa membrilor care votează aşa cum doreşte ea.

“Tot în vederea previzibilităţii, vă solicităm să stabiliţi zilele în care se desfăşoară şedinţele Plenului şi ale Secţiei de judecători, precum şi orele de începere a acestor şedinţe, întrucât am constatat că acestea se stabilesc în mod total imprevizibil. Având în vedere împrejurarea că dumneavoastră, în calitate de preşedinte, cunoaşteţi sau aveţi obligaţia să cunoaşteţi lucrările aflate pe rolul consiliului, vă solicităm să stabiliţi ordinea de zi cel puţin orientativă a şedinţelor Plenului şi ale Secţiei de judecători pe termen de o lună cel puţin. Menţionăm că solicităm să vă îndepliniţi aceste atribuţii pentru a asigura condiţiile necesare în vederea respectării transparenţei activităţii consiliului, participării asociaţiilor profesionale şi a colegilor interesaţi la lucrările consiliului, precum şi în vederea asigurării posibilităţii studierii în timp util a acestor lucrări de către membrii consiliului, pentru a ne putea exercita atribuţiile prevăzute de lege, în cunoştinţă de cauză fiind cu privire la lucrările aflate pe ordinea de zi”, se arăta în scrisoarea transmisă de membrii CSM.

Şi ministrul Justiției, Ana Birchall, transmitea conducerii Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare prin care adresa rugămintea să fie stabilită o zi fixă pe săptămână pentru plen, astfel încât să nu se suprapună cu zilele când participă la ședințele de Guvern. CSM i-a răspuns Anei Birchall, că acest lucru este imposibil, argumentând că “există o imposibilitate obiectivă de a da curs”.

Lia Savonea argumenta că regulamentul şi legea nu o obligă să consulte pe nimeni când fixează şedinţele, că e prerogativă care îi aparţine şi că îşi consultă colegii doar pentru că aşa procedau şi predecesorii săi.

Ședințele CSM pentru validarea Adinei Florea la conducerea Secției speciale au accentuat conflictul
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avut de cinci ori pe ordinea de zi, validarea rezultatelor concursului pentru numirea Adinei Florea ca procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ).

O parte dintre şedinţe s-au amânat din lipsă de cvorum după ce unii membrii CSM au susţinut că trebuie aşteptate raporatele GRECO și al Comisiei de la Veneția sau că nu au primit toate documentele, inclusiv fișele de notare din partea Comisiei de evaluare sau baremul.

Ultima şedinţă a Plenului a fost amânată în 17 septembrie, când nu s-a reuşit nici pentru a cincea oară încercarea de validare a Adinei Florea la șefia Secției speciale. Zece dintre membrii CSM au votat pentru amânarea validării.

Proiectul pentru trecerea la secret a averii partenerilor de viață ai judecătorilor, picătura care a umplut paharul
Propunerile legate de modificarea Legii ANI au fost picătura care a umplut paharul. De acolo ar fi pornit, de fapt, ideea revocării.

Una dintre aceste propuneric viza ca averile partenerilor de viață ai judecătorilor să fie trecute la secret.

Unii membri ai CSM susţin că nu au văzut forma finală a propunerilor trimise în parlament, deşi Lia Savonea a spus că au avut loc consultări şi că aceste propuneri au venit din sistemul judiciar.

„În privinţa propunerii de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, menţionăm faptul că începând cu data de 9 mai 2019, CSM a iniţiat o lucrare având acest obiect, finalizată la data de 03 iulie 2019, în cadrul Comisiei nr.1 – comună “Legislație și cooperare interinstituțională”, după o amplă consultare a tuturor instanţelor şi parchetelor. Prin urmare, afirmaţia din mass-media potrivit căreia propunerile de modificare legislativă au aparţinut preşedintelui CSM şi au urmărit eludarea unei proceduri de evaluare derulată de ANI este complet falsă”, spunea, în replică, Lia Savonea.

Şi ministrul Ana Birchal i-a transmis Liei Savonea că se impune ca, în cazul propunerilor de modificare a Legii privind organizarea Agenției Naționale de Integritate, să fie analizat impactul acestora nu numai din perspectiva CSM, ci și din cea a ANI.

„În legătură cu această modificare, apreciem în continuare că se impune o analiză mai aprofundată a impactului acestora nu numai din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii dar și din perspectiva autorității investite de lege cu responsabilitatea asigurării implementării prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese, anume Agenția Națională de Integritate. Este evident avantajul depunerii declarațiilor de avere și de interese la nivel centralizat pentru magistrați, judecători și procurori, din întregul sistem. În opinia noastră, acesta constituie un exemplu de bună practică, cu atât mai mult cu cât dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor sunt păstrate la Consiliul Superior al Magistraturii”, scria Birchall în documentul transmis Liei Savonea.

În privința prevederii ce vizează anonimizarea datelor de identificare ale membrilor de familie cu ocazia publicării declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, Birchall transmitea că propunerea poate fi avută în vedere „în contextul mai larg al unei modificări a întregului cadru legislativ referitor la domeniul integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”.

„Cu referire la propunerea de limitare a termenului de publicare a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese pe paginile de internet ale instituțiilor și a Agenției Naționale de Integritate, considerăm că menținerea publicității declarațiilor de avere și de interese pe toată durata funcției cât și timp de trei ani de la încetare constituie un demers în direcția asigurării exercitării funcțiilor demnităților publice în condițiile de transparență”, se mai arăat în documentul ministrului Justiţiei.

Ultimul conflict cu ministrul Justiţiei – convocarea pentru şedinţa de marţi
Ministrul justiției i-a transmis sâmbătă o scrisoare Liei Savonea care îi reproșa acesteia maniera netransparentă în care a convocat plenul Consiliului de marți şi cerea explicații pentru „urgența” ședinței.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are, marți, pe ordinea de zi, printre altele, validarea rezultatelor concursului pentru numirea Adinei Florea ca procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). Este pentru a șasea oară când CSM încearcă validarea Adinei Florea la SIIJ.

Revocarea Liei Savonea are mai mult o valoare simbolică
Conform legii, propunerea de revocare a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii trebuie inițiată de cel puțin 7 membri, după care este supusă la vot în plen unde, pentru a fi validată, trebuie să obțină majoritatea simplă a voturilor.

Lia Savonea are mandat să conducă instituția care se ocupă de organizarea sistemului judiciar până la începutul anului viitor, aşa că, declanşarea acestei proceduri are mai mult valoare simbolică.

Contestată de o parte dintre membrii Consiliului, Lia Savonea ar beneficia însă de susținerea a jumătate dintre membrii CSM – majoritatea judecătorilor, dar și a reprezentanților societății civile. Rămâne de văzut dacă se va întruni sau nu majoritatea necesară pentru a se trece la vot.