Criza combustibilului, atacurile ucrainene și retragerile masive de bani din bănci alimentează panica în Rusia, în timp ce cresc temerile privind situația economică și posibilitatea unor naționalizări.
Este haos în Rusia, unde problemele de aprovizionare cu combustibil s-au amplificat în această vară, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești.
Haos total în Rusia, criză gravă a petrolului
Potrivit datelor citate în presa internațională, peste 26 de rafinării și
alte instalații de procesare au fost afectate, ceea ce a dus producția de carburanți la unul dintre cele mai scăzute niveluri.
Printre obiectivele lovite în mod repetat de dronele ucrainene se numără rafinăriile din Kirishi, Moscova, Nijni Novgorod, Reazan și Iaroslavl. Capacități de procesare de peste 83 de milioane de tone pe an au fost afectate, echivalentul a aproximativ un sfert din capacitatea totală a Rusiei, potrivit Reuters.
Criza a început să genereze tensiuni în rândul populației, iar în mai multe regiuni cozile formate în fața benzinăriilor s-au întins pe distanțe considerabile. În unele cazuri, șoferii chiar au ajuns să se ia la bătaie.
În Volgograd, mai mulți localnici au sesizat Comitetul de Anchetă al Rusiei cu privire la lipsa combustibilului și la modul în care acesta este distribuit, pe baza unei înregistrări video.
Oamenii s-au declarat nemulțumiți de faptul că reprezentanții administrației locale beneficiază de acces la carburant prin intermediul unor carduri speciale, în timp ce populația se confuntă cu restricții.
Potrivit portalului V1.ru, autoritățile au considerat înregistrarea video realizată de localnici drept o „manifestare publică neautorizată”, iar persoanele implicate în realizarea filmării au fost ulterior arestate.
Presa independentă din Rusia a verificat disponibilitatea combustibilului în 21 de benzinării și a constatat că benzina AI-92 putea fi cumpărată în doar șapte dintre acestea, în timp ce AI-95 era disponibilă în șase stații.
Problemele de aprovizionare au ajuns și în Crimeea ocupată, unde autoritățile au confirmat existența unor dificultăți legate de disponibilitatea combustibilului.
Oamenii se îngrămădesc să-și retragă banii din bănci
Pe lângă criza combustibilului, Rusia se confruntă cu o creștere a retragerilor de numerar din bănci, pe fondul temerilor că autoritățile ar putea recurge la confiscarea depozitelor pentru a finanța războiul.
În primele două săptămâni din august, rușii au retras din bănci aproape 3,4 miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Centrale a Rusiei citate de The Washington Post. Suma vine după retrageri de aproximativ 7,3 miliarde de dolari în iulie și peste 4,5 miliarde de dolari în iunie.
Valoarea retragerilor din acest an ar putea ajunge astfel la aproape dublul sumei scoase din sistemul bancar în primul an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, potrivit lui Taras Skvorțov, director în cadrul Sberbank, cea mai mare bancă comercială din Rusia.
Fenomenul începe să creeze probleme de lichiditate pentru unele instituții financiare, într-un moment în care sectorul bancar este deja afectat de creșterea creditelor neperformante și de expunerea tot mai mare asupra industriei de apărare.
„Zboară drone. Ard lucruri. Încordarea crește. Și poate începe să funcționeze instinctul obișnuit al oamenilor, care le spune că trebuie să aibă bani cash sub pernă, nu undeva prin bănci, de unde s-ar putea să nu-i mai primească niciodată înapoi”, a declarat un oficial, sub rezerva anonimatului.
Acesta a explicat că situația reprezintă deja o problemă pentru unele bănci, care nu s-ar fi pregătit pentru un asemenea val de retrageri.
„Pentru unele bănci, chiar este o problemă”, a continuat fostul oficial. „Nu se așteptau la asta și au investit banii în altă parte, iar acum oamenii vin și retrag câte o jumătate de trilion de ruble pe lună (5,1 miliarde euro)”.
Rușii se tem că statul le-ar putea lua banii
Retragerile masive sunt puse de experții din Rusia pe seama unei deteriorări a încrederii populației în sistemul financiar rusesc. Alexandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, consideră că oamenii se tem tot mai mult de intervenția autorităților asupra depozitelor.
„Înseamnă că oamenii nu au încredere în sistemul bancar rus sau în sistemul financiar rus”, a spus Prokopenko. „Totul este o consecință a temerii că guvernul va face ceva cu sistemul bancar, că ar putea naționaliza depozitele”.
Fosta consilieră a Băncii Centrale nu consideră probabilă naționalizarea depozitelor, însă avertizează că alte măsuri restrictive nu pot fi excluse.
„Nu aș exclude posibilitatea ca autoritățile să impună limite asupra retragerilor”, a spus aceasta.
Sumele scoase din sistem în 2026 depășesc deja cele aproxiamtiv 24,7 miliarde de dolari retrase în primul an de război. În primele săptămâni după invazie, băncile rusești s-au confruntat cu un val masiv de clienți care încercau să-și golească propriile conturi.
Autoritățile au reușit atunci să limiteze fenomenul prin introducerea unor controale asupra capitalului și prin majorarea puternică a dobânzilor.
Companiile își mută banii în afara Rusiei
nu se limitează la populație, pentru că și companiile încearcă să își reducă expunerea față de sistemul financiar rus și să mute fonduri în afara țării.
Potrivit datelor Băncii Centrale, în al doilea trimestru al anului 2026 au fost transferate în afara Rusiei peste 9,4 miliarde de dolari.
Ieșirile de capital pun presiune suplimentară asupra sistemului financiar, dar și asupra eforturilor Kremlinului de a obține finanțare pentru război.
„În fiecare lună are loc o ieșire mare de bani”, a declarat Skvorțov pentru RBK Radio. „Dacă tendința continuă, lucrurile nu se vor îmbunătăți”.
Retragerile și problemele de lichiditate afectează inclusiv piața obligațiunilor de stat. Guvernul rus depinde tot mai mult de emiterea de titluri pentru finanțarea deficitului bugetar, în condițiile în care cheltuielile militare rămân ridicate.
Ministerul Finanțelor de la Moscova a fost nevoit să amâne sau să anuleze unele emisiuni de obligațiuni, în condițiile în care băncile au la dispoziție mai puține resurse pentru a cumpăra datoria statului.
Craig Kennedy, fost vicepreședinte al diviziei de investiții a Bank of America Merrill Lynch și cercetător la Centrul Davis pentru Studii Ruse și Euroasiatice al Universității Harvard, consideră că problemele financiare reprezintă un semnal îngrijorător pentru Moscova.
„Dacă există un semn rău prevestitor că un imperiu și-a întins prea mult resursele, acesta este cu siguranță unul dintre ele”, a declarat Kennedy.
„Marilor puteri nu li se întâmplă să eșueze în mod repetat emisiunile de obligațiuni de stat în mijlocul unui război”, a spus Kennedy.
Rusia a confiscat deja active de zeci de miliarde de dolari
Temerile privind confiscarea proprietăților nu au apărut însă din senin. Statul rus a intensificat în ultimii ani preluările de active deținute de oameni de afaceri.
Potrivit procurorilor ruși, numai în 2025 au fost confiscate active în valoare de aproximativ 51,5 miliarde de dolari.
În iunie, statul a confiscat active evaluate la 7,6 miliarde de dolari asociate lui Vadim Moskovici, fondatorul Rosagro, unul dintre cele mai mari grupuri agricole din Rusia. Miliardarul fusese reținut și acuzat de fraudă.
Printre oamenii de afaceri care au pierdut active în favoarea statului se numără și Dmitri Kamenșcik, fostul proprietar al aeroportului Domodedovo din Moscova, precum și Konstantin Strukov, care controla una dintre cele mai importante exploatări de aur din Rusia.
Economiștii avertizează că orientarea masivă a creditării către industria militară afectează economia civilă. Dobânzile ridicate și inflația reduc resursele disponibile pentru investiții în sectoarele care nu au legătură directă cu războiul.
Economia Rusiei a crescut cu doar 0,3% în prima jumătate a anului 2026, față de 1,2% în aceeași perioadă a anului trecut.
Vocile critice se înmulțesc la Moscova
Pe fondul presiunilor economice și al costurilor tot mai mari ale războiului, și unii oficiali ruși au început să transmită mesaje neobișnuit de critice.
German Gref, șeful Sberbank, s-a distanțat de discursul oficial la sfârșitul lunii iunie și a declarat că își dorește ca războiul să se încheie cât mai repede.
Citește și : Ripostă extrem de dură a rușilor după potopul de drone asupra Moscovei. Cel puțin zece civili au fost uciși într-un atac cu rachete în regiunea ucraineană Harkov
Mai mult, la începutul lunii august, primarul Moscovei, Serghei
Sobianin, s-a opus public apelurilor venite din partea unor parlamentari radicali pentru orientarea și mai puternică a economiei către război.
„Dacă nu va mai exista o economie civilă funcțională, nu vor mai exista nici taxe, nici venituri pentru populație, situația politică va fi cu totul alta și atunci nu vom putea obține succes nici în război”, a declarat Sobianin pentru agenția de stat Tass.
„Iar să distrugi viața, să distrugi economia civilă, înseamnă să distrugi însăși țara”, a adăugat primarul Moscovei.