„Guvernul Ungariei contribuie, în mod indirect, la uciderea ucrainenilor” – este acuzația extrem de gravă a unui politician de la Kiev pentru executivul de la Budapesta.
În opinia preşedintelui Comisiei pentru Integrare în Uniunea Europeană a Parlamentului Ucrainei, Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte mult diputata lege a învăţământului din Ucraina deoarece reprezentanţii comunităţii maghiare, la presinea guvernului-Orbán, nu s-au prezentat la negocierile stabilite anterior, scrie Nepszava.
„Guvernul Ungariei contribuie, în mod indirect, la uciderea ucrainenilor”
Ivanna Klimpuş-Ţinţadze a acordat, la Kiev, o declaraţie portalului hvg360, cu privire la relaţiile din ce în ce mai negative cu Ungaria. Deputatul ucrainean a afirmat: ca politiciam şi cetăţean al Ucrainei nu consideră prietenoase acţiunile guvernului-Orbán şi se teme că relaţiile dintre cele două ţări se vor deteriora şi mai mult, ceea ce este foarte dureros.
În opinia Ivannei Klimpuş-Ţinţadze, nu este o dispută între două popoare, ci între două guverne, iar din exemplul Rusiei se poate vedea că, din cauza unei propagande insistente, poporul începe să creadă tot ce repetă mereu deţinătorii puterii.
„Sper foarte mult că naţiunea maghiară nu îşi va însuşi poziţia de acum a Guvernului Ungariei” – a declarat politicianul ucrainean, care a adăugat că relaţiile între Ungaria şi Ucraina sunt mult mai proaste decât cele din 2014, înainte ca Rusia să anexeze Peninsula Crimeea.
„Când Viktor Orbán şi Péter Szijjártó vorbesc despre reglementarea relaţiilor cu Rusia în detrimentul Ucrainei, atunci trebuie să mă gândesc la faptul că Guvernul Ungariei ori nu vede ce reprezintă statul rus, ori există relaţii de corupţie la cel mai înalt nivel între Moscova şi Budapesta” – a spus preşedintele Comisiei pentru Integrare în Uniunea Europeană a Parlamentului Ucrainei.
Ivanna Klimpuş-Ţinţadze a accentuat că apreciază foarte mult sprijinul şi ajutorul acordat refugiaşilor ucrainenidar, dar nu înţelege, de exemplu, de ce guvernul-Orbán a scos numele partiarhului Kiril de pe lista persoanelor supuse sancţiunilor UE.
„Acest om şi biserica pe care o conduce nu au nimic în comun cu credinţa, sunt o unealtă a serviciilor secrete, care au drept scop distrugerea naţiunii şi statalităţii ucrainene.
Acelaşi lucru îl simt când Ungaria blochează ajutorul occidental care trebuie acordat Ucrainei sau când nu permite tranzitarea armamentului care ne este destinat.
Prin aceste acţiuni, Guvernul Ungariei contribuie, în mod indirect, la uciderea ucrainenilor de către Rusia, iar ca politician şi cetăţean al Ucrainei nu pot considera acest lucru drept o politică prietenoasă” – a declarat Ivanna Klimpuş-Ţinţadze.
Probleme de politică europeană
În opinia preşedintelui Comisiei pentru Integrare în Uniunea Europeană a Parlamentului Ucrainei, prin această obstrucţionare, guvernul Orbán doreşte să obţină unele concesii de la UE, de exemplu în domeniul statului de drept sau în ceea ce priveşte unele decizii antidemocratice.
„Această politică şi continuarea importului de gaze şi petrol din Rusia sunt prezentate în Ungaria ca apărarea interesului naţional, dar noi, ucrainenii, am plătit foarte scump pentru a înţelege că un astfel de caşcaval există doar în capcana pentru şoareci” – a spus oficialul ucrainean.
Ivanna Klimpuş-Ţinţadze a mai afirmat că, prin această politică, Viktor Orbán conduce Ungaria într-o capcană, deparece Rusia a profitat tocmai de o astfel de situaţie pentru atacartea Ucrainei, care pe vreama lui Viktor Ianukovici devenise extrem de dependentă de Rusia. Ideea potrivit căreia dacă Ucraina se va preda atunci va fi pace este un mit, deoarece cu Moscova nu se poate discuta decât de pe poziţii de forţă.
În final, a venit vorba şi despre legea învăţământului din Ucraina, adoptată în 2017, care îngrădeşte utilizarea limbii materne de către minoritatea maghiară din Transcarpatia. Ivanna Klimpuş-Ţinţadze a expliact că în regiunile locuite de minorităţi, unde învăţământul se desfăşura exclusiv în limba maternă, s-a constatat că elevii nu promovau examenul de limba ucraineană nici măcar la nivel de bază.
Deputatul a adăugat că, în cazul limbilor minorităţilor care diferă foarte mult de limba ucraineană – de exemplu maghiara şi româna – aplicarea legii a fos amânată timp de mai mulţi ani.
Ivanna Klimpuş-Ţinţadze a mai declarat: o problemă o consituiea fatul că, în timp ce Ucraina doreşte să poarte un dialog cu reprezentanţii minorităţilor, de mai multe ori liderii comunităţii maghiare nu s-au prezentat la întâlnirile convenite anterior, deoarece se pare că aşa au primit dispoziţie de la Budapesta. (Traducerea: Andrei Demény, RADOR)