Executivul a aprobat în şedinţa de joi, de la ora 18.00, un proiect de hotărâre care aprobă Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi are în vedere întreţinerea şi modernizarea căii ferate. Premierul Ludovic Orban a afirmat recent că urmează ca Guvernul să adopte un proiect de hotărâre privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile. Ultimul document care a prelungit starea de alertă a intrat în vigoare pe 15 octombrie.
Guvernul a aprobat, în ședința de astazi, strategia dezvoltării infrastructurii feroviare
„Prezentul proiect de hotărâre stabileşte direcţiile de acţiune strategică necesare pentru reabilitarea transportului feroviar pe piaţa internă a transporturilor şi pentru integrarea în sistemul feroviar unic european. Scopul principal al strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare constă în fundamentarea necesităţilor de finanţare a infrastructurii feroviare. Strategia identifică drept principală prioritate creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă, în principal prin creşterea nivelului de performanţă al infrastructurii feroviare. Strategia acoperă toate domeniile relevante ale dezvoltării infrastructurii feroviare, respectiv: mentenanţa (întreţinere şi reparaţii), operarea, reînnoirea şi modernizarea/dezvoltarea”, conform notei de fundamentare a proiectului de hotărâre a Executivului.
Direcţie de acţiune prioritară pe linia creşterii competitivităţii transportului feroviar constă în recuperarea accelerată a restanţelor în ceea ce priveşte reînnoirea infrastructurii feroviare, conform sursei citate.
Prin urmare există această strategie care va fi aprobată în şedinţa de joi care „propune un program eşalonat pe 15 ani care asigură în mare măsură eliminarea restanţelor existente şi care va genera o creştere relevantă a performanţelor infrastructurii feroviare”.
Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat luni că este în pregătire o nouă hotărâre de Guvern privind prelungirea stării de alertă, însă Executivul nu doreşte să impună noi restricţii, că numărul infectărilor să scadă treptat pentru ca lumea să revină încet la o viaţă normală. Pe 15 octombrie a intrat în vigoare prelungirea stării de alertă, printr-o hotărâre a Executivului.
Guvernul are în primă lectură şi două proiecte de ordonanţă de urgenţă, prina pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020 şi a doua pentru suspendarea, modificarea şi completarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene.
Un alt proiect de lege aflat pe ordinea de zi a reuniunii de joi de la Palatul Victoria vizează aderarea Secretariatului General al Guvernului la Reţeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu şi Dezvoltare Durabilă (EEAC) şi aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.
De asemenea, pe ordinea de zi figurează un proiect de hotărâre pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulaţie”.
„Finanţarea proiectului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române, răspunde de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prevederilor prezentei hotărâri”, arată proiectul de hotărâre.
Totodată, Guvernul are în discuţie şi un memorandum cu tema: Rezultatele procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.Aprobarea propunerilor finale de către Guvern.
„La 6 octombrie 2021 urmează să expire mandatele a paisprezece judecători şi a şase avocaţi generali din cadrul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), printre care şi mandatul judecătorului român”, arată memorandumul.
Propunerile finale rezultate în urma procedurii de selecţie şi supuse Guvernului spre aprobare sunt următoarele:
Candidatul României pentru funcţia de judecător al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este Octavia Spineanu-Matei. Există două propuneri de rezervă Cristian Daniel Oana şi Răzvan Horaţiu Radu, potrivit sursei citate.