Gabriela Vrânceanu Firea, în vizită la Darasti

Mamă. Jurnalist. Cetăţean. Candidat. Aşa se caracterizează Gabriela Vrânceanu Firea, care candidează acum pentru alegerile parlamentare, în Colegiul 1 Ilfov, pentru un post de senator. Din primele trei ipostaze, a înţeles, a simţit, a ştiut problemele şi durerile, dar şi năzuinţele şi visurile celor de lângă ea. Pentru că a intrat, permanent, în legătură cu oamenii.

Meseria ei, mai ales, s-a desfăşurat printre, despre şi pentru oameni. Şi, la un moment dat, când au venit în viaţa ei schimbări majore, a decis că e timpul unui nou, unui alt început. Astfel, politica, cea pe care din a doua postură „o mâncase pe pâine”, vreme îndelungată şi cu intensitate maximă, a devenit o opţiune proprie.

Şi-a zis că e momentul să shimbe o baricadă, cea a presei, cu alta, aceasta a politicii. De aici, din reduta politicului hulit şi controversat, crede Gabriela Vrânceanu Firea că poate să facă mai multe lucruri pentru oameni, decât din oricare altă ipostază de viaţă. Drept care, s-a înscris, cu carnet şi adeziune, în PSD.

Şi, acum, e în campanie, cum zicem, pentru un post de senator. Astăzi, ea fost, împreună cu echipa USL; din care face parte, într-una dintre comunele judeţului Ilfov, Găneşti. Şi la Darasti , ca şi în celelate localităţi pe unde a fost în zilele trecute – în campanie baţi colegiul de la un capăt la altul, de-ţi iese părul prin căciulă – Gabriela Vrânceanu Firea a descoperit că este prizabilă, ba chiar iubită de oameni. „Iote-o pe Gabriela, iote-o pe Gabriela!” au dat sfoară în ţară băbuţele pe post de vuvuzele. De a umblat vestea că o vedetă e în Găneşti, mai ceva ca trimisul sultanului după haraci. Copiii de la şcoală i-au făcut, ca unei prietene, urări de câştigare a alegerilor, bătrânele satului au sărit la pupături, ca pe vremuri, când îşi aşteptau iubiţii la gard – ehei, a curs apă multă pe Dunăre de atunci! – femeile şi bărbaţii de vârstă medie au venit s-o întâmpine şi să îi povestească păsurile lor, cerând pentru rezolvarea acestora ajutor. Căci, dacă tot se duce în Parlament – ei, oamenii o aleg, dar are şi ea treabă acolo, nu se duce să stea de frunza frăsinelului, şi nu o trimit să facă parada modei, cu genţi şi pantofi nu ştiu de care, că mai umblă vorba şi prin Găneşti despre ce se întâmplă în ţară – să ştie cu ce se mănâncă pâinea de ţăran, ce ofuri ei au crucea iernii, dar şi ce focuri când vine vipia teribilă peste ei. Ba, pentru că atmosfera a fost extrem de destinsă – nu şi-a ridicat nimeni poalele-n cap, nu a strigat nimeni la nimeni, nu a acuzat nimeni pe nimeni de nimic… domna Lenuţa, ce naiba, bre… – sătenii, împreună cu candidata lor au încins – era să scriu au învins; e c lângă v, de aceea – o horă mare în uliţa principală a satului. Şi dă-i bucurie şi dă-i veselie, până a sunat staff-ul de campanie adunarea şi, implicit, plecarea Gabrielei. Pupăturile, îmbrăţişările, confesiunile au continuat şi au dat, practic, şi nota de final a întâlnirii. „Să mai veniţi pe la noi, să nu ne uitaţi!” – au prins-o băbuţele la înghesuială pe Firea, de a zis, cu gura ei, că va reveni cu drag întotdeauna. Contactată telefonic, Gabriela Vrânceanu Firea ne-a declarat că este fericită şi încântată de alegerea pe care a făcut-o, de a candida pentru Parlament. Ştie cu siguranţă că, acum, a venit momentul să schimbe plaivazul de jurnalist cu mapa de parlamentar. În schimbul dragostei pe care a găsit-o la Darasti, promite să dea seriozitate, onestitate şi responsabilitate. Un troc just, nu?