Actualitate, International, Stiri

Fondatorul maratonului din New York a fost român

Celebrul maraton are loc în fiecare an pe 3 noiembrie

Thousands Run In New York Marathon

 În 2011, cu câteva zile înainte de debutul cunoscutei competiţii New York City Marathon, s-a dezvelit statuia părintelui fondator al cursei, românul Fred Lebow.

În memoria lui Fred Lebow, personalitate cunoscută şi iubită în New York, s-a montat o sculptură din bronz chiar în Central Park, pe traseul cunoscutului maraton care se desfăşoară anual şi la care participă peste 45.000 de alergători.

207230-lebow-statuie

Sculptura, realizată de artistul Jesus Ygnacio Dominguez, îl imortalizează pe Lebow uitându-se la cronometrul ceasului de pe mână.

Fred Lebow a alergat în cursele de maraton de pe întreg mapamondul, în timp ce se ocupa şi de organizarea New York City Marathon. În 1994 moare răpus de cancer la creier. După declanşarea bolii, deşi era în remisie, Lebow a mai alergat odată în această cursă, alături de prietena lui, maratonista Grete Waitz. A scos un timp de 5 ore, 32 de minute şi 34 de secunde. Alergătoarea norvegiană Grete Waitz a fost de nouă ori câştigătoare în acestă cursă. Ea a murit tot de cancer, în 2011, la vârsta de 57 ani.

„Imaginea cu ei doi ajungând la linia de sosire cu mâinile ridicate este una dintre cele mai emoţionante din istoria acestei curse şi o imagine simbol pentru sportul din New York”, a declarat Richard Finn, purtător de cuvânt al organizaţiei de maratonişti din New York, organizatoarea cursei.

De ce a rămas Lebow în istoria New York-ului

Cine este românul Fischel Lebowitz, cel care şi-a lăsat o amprentă atât de bine întipărită în memoria new-yorkezului?

Al şaselea copil din şapte, Ephraim Fischel Lebowitz, se naşte în Arad, la 3 iunie 1932 şi moare în 9 octombrie 1994. În tinereţe se ascunde de nazişti, iar mai apoi fuge de comunişti. Asta se întâmpla în 1949, pe când avea 17 ani. Până în Statele Unite ale Americii, când ajunge în 1960, face scurte escale în Anglia, Irlanda, Cehoslovacia şi prin alte ţări europene. După ce se mută în Manhattan, New York, Lebowitz îşi americanizează numele în Fred Lebow şi se lansează într-o carieră de succes din domeniul industriei textile şi al confecţiilor.

Între timp, Lebow se apucă de sport, începând cu tenisul, însă curând îşi dă seama că îl pasionează alergarea. În 1970 organizează primul maraton al oraşului New York, care s-a derulat numai în Central Park cu 127 de participanţi. Lebow a terminat pe locul 45 din 55 câţi au terminat cursa, cu un timp de 4 ore şi 12 minute, 9 secunde. Premiile pe care le-a acordat le-a cumpărat pe banii lui şi erau destinate primelor zece persoane care trec linia de sosire. A investit 300 de dolari, bani din care a cumpărat ceasuri ieftine şi cupe. În 1976 maratonul este redirecţionat şi va trece prin toate cele cinci districte ale metropolei. Din acest moment cursa începe să atragă peste 30.000 de participanţi în fiecare an şi să fie susţinută de mari sponsori.

207229-fondator

Fred Lebow a finalizat 69 de curse de maraton organizate în 30 de ţări. Pe lângă promovarea Maratonului din New York, el a contribuit şi la crearea curselor din Chicago, Los Angeles,  Beijing şi Londra. Tot el este iniţiatorul curselor de alergare pe scări din Empire State Building, cursa Fifth Avenue Mile sau mini-maratonul de 10 kilometri destinat exclusiv femeilor, la care anul acesta participă şi actriţa Pamela Anderson.

În 1991 reuşeşte să facă proiectul Prietenii lui Fred, primul program oficial de caritate din cadrul maratonului. S-au strâns peste 650.000 dolari, bani donaţi cercetării cancerului. La un an de la moartea lui, în 1995, programul va primi numele Fred’s Team, continuând proiectele de caritate începute de Lebow.

În onoarea maratonistului, în 2008 s-a lansat filmul documentar „Run For You Life”.

El a transformat în 1970 cursa obişnuită din Central Park în Maratonul oraşului New York, o instituţie recunoscută astăzi pe plan internaţional, la care participă peste 2,5 milioane de spectatori.

În istoria cursei a rămas şi imaginea lui Lebow oferind, de-a lungul rutei de 26,2 mile, apă alergătorilor obosiţi. În timpul cursei, fanii lasă flori pe soclul statuii, iar maratoniştii o ating pentru a le aduce noroc.

„Era un tip glumeţ. Oamenii îl întrebau cum poate închide 26 de mile de străzi pentru o grămadă de oameni în pantaloni scurţi. Răspunsul lui era că nu va accepta nici un refuz şi că va negocia până le va obţine”, şi-a amintit Jonathan Kranz, un fost colaborator care a organizat maratonul timp de 30 de ani.  

blank