În primul an de la fiscalizarea Bacșișului, încasările Guvernului Ciolacu au fost mult sub așteptări. Între timp, amenzile aplicate de ANAF pentru nerespectarea prevederilor legale au depășit sumele colectate ca impozit pe bacșiș.
Fiscalizarea Bacșișului nu e atât de rentabil pentru guvernul României. În primul an de la implementarea fiscalizării bacșișului, Guvernul Ciolacu a înregistrat venituri sub așteptări.
Legea pentru bacșișul fiscalizat nu a funcționat
Guvernul Ciolacu a colectat un impozit pe bacșiș de mai puțin de 30 milioane de lei, potrivit datelor obținute de Economedia de la Ministerul Finanțelor.
Acest rezultat este cu mult sub estimările inițiale ale Guvernului și departe de proiecțiile consultanților privind valoarea reală a bacșișului plătit în România.
ANAF a raportat că totalul sumelor declarate ca impozit pe bacșiș pentru perioada ianuarie-decembrie 2023 a fost de 29,19 milioane de lei.
x
Încasări sub așteptări
În contrast, Guvernul anticipa în bugetul pentru 2023 venituri de 95 milioane de lei din impozitul pe bacșiș, o cifră pe care o considera la momentul respectiv ca fiind o estimare pesimistă.
Dacă luăm în considerare un impozit pe bacșiș de 10%, putem deduce că bacșișul declarat de restaurante, baruri și alte unități se ridică la aproximativ 300 milioane lei pentru întregul an 2023.
În comparație, compania de consultanță Deloitte estima că sumele plătite și încasate sub formă de bacșiș variază între 750 de milioane și 1,5 miliarde de lei.
S-au încasat mai mulți bani din amenzi decât din bacșișul fiscalizat
Interesant este că sumele colectate ca impozit pe bacșiș sunt chiar mai mici decât amenzile aplicate de ANAF pentru nerespectarea prevederilor privind evidențierea bacșișului pe bon sau a altor prevederi din legea care îl reglementează. În 2023, au fost aplicate 6.192 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 35.448.866 lei, iar în 2024 au fost aplicate 401 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 2.635.500 lei. Asta înseamnă că guvernul a făcut mai mulți bani din nerespectarea regulilor de circulație comise de un livrator de mâncare de exemplu. Din cauza scumpirilor și tarifelor crescute, consumatorii români ezită să mai plătească bacșiș livratorilor de mâncare.
Legea bacșișului stabilește că nivelul acestuia poate varia între 0% și 15% din valoarea consumației, poate fi plătit cu cardul și este impozabil. Bacșișul reprezintă orice sumă de bani oferită voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN 5610 – “Restaurante” și 5630 – “Baruri și alte activități de servire a băuturilor”.
Operatorii economici sunt obligați să evidențieze bacșișul încasat de la clienți pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia. Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii și se distribuie integral salariaților.
Politica altor țări
În România, bacșișul pe care clienții îl lasă este de 10% sau mai mult, dar în alte țări este considerat o adevărată jignire la adresa chelnerilor. În unele țări europene, precum Franța, Germania, Spania, Cehia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Marea Britanie restaurantele, în general, adaugă taxa de servicii pe nota de plată. Cu toate astea, există și clienți care nu lasă nimic, mai ales dacă nu au fost mulțumiți de servicii.
În Peninsula Scandinavă și Islanda nu se lasă bacșiș. Aici, o ieșire la restaurant este foarte scumpă. În Marea Britanie, clienții pot să-i cinstească pe chelneri cu o băutură. În Belgia, restaurantele adaugă un bacșiș de 10-15%. Grecii cer un bacșiș între 10-15% la restaurante. În Spania este de circa 5%.
În Japonia și Coreea de Sud, bacșișul este considerat o jignire, iar chelnerii sunt obligați să-l refuze. În Japonia, dacă decizi să o faci ești considerat nepoliticos. În SUA se obișnuiește să se adauge 20-25% la o notă de plată. În Egipt există conceptul de baksheesh, ce înseamnă pomană caritabilă. Egiptenii se așteaptă ca turiștii să le lase bani în plus pentru toate serviciile.