Experţii Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO avertizează utilizatorii din România asupra diverselor campanii de phishing prin intermediul apelurilor telefonice efectuate de pe numere de telefon (vishing), multe dintre acestea generate aleatoriu, prin intermediul unei aplicaţii de tipul fake-a-call.
„În ultimele luni, utilizatori din România sunt vizaţi de diverse campanii de phishing prin intermediul apelurilor telefonice. Acest tip de atac poartă denumirea de vishing (voice + phishing = vishing), iar metodele utilizate de către atacatori sunt inspirate din tehnici de inginerie socială (social engineering). Atacul debutează cu un apel telefonic. În cadrul acestuia, atacatorul pretinde că reprezintă o anumită companie sau autoritate. Pentru a da veridicitate apelului, atacatorii folosesc date despre victima care sunt de obicei disponibile online (nume, prenume, adresa de e-mail etc.). În momentul în care posibila victimă crede că acel apel este legitim, şansele de a oferi telefonic date sensibile (personale sau bancare) cresc exponenţial. Totodată, atacatorii pot profita de credulitatea victimelor, pentru a îi convinge să instaleze software maliţios sau aplicaţii de control la distanţă (remote desktop), pe dispozitivele utilizate”, se arată într-un comunicat de presă al CERT-RO.
Potrivit sursei citate, scopul acestor apeluri diferă, în funcţie de tipul vishing-ului şi se pot concretiza, de exemplu, în fraudă cu apeluri pierdute. Astfel, un utilizator găseşte un apel pierdut de la un număr de telefon din afara ţării. În momentul în care încearcă să contacteze înapoi acel număr, pentru a înţelege scopul apelului, victima sună de obicei la un număr de telefon cu suprataxă. Mai departe, scopul atacatorilor este să menţină apelul activ un timp cât mai îndelungat.
Un alt tip de fraudă este „cont bancar blocat”. În acest caz, utilizatorii nu trebuie să fie vigilenţi doar în privinţa apelurilor pierdute. Folosindu-se de o înregistrare automată, realizată de obicei prin intermediul unei aplicaţii de tipul text-to-speech, atacatorii pun în aplicare un scenariu automatizat, în care victimei i se cer date personale sau bancare. Spre exemplu, interlocutorii pot spune că sună din partea băncii al cărei client sunteţi, pentru a vă notifica despre blocarea contului dvs. Pentru deblocare vi se recomandă să apelaţi un alt număr. Este foarte probabil ca numărul apelat ulterior să fie unul cu suprataxă. În acest fel, pe lângă culegerea de date personale şi financiare, scopul atacatorilor este ca să ţină victima un timp cât mai îndelungat la telefon. Mai târziu, la sosirea facturii telefonice, utilizatorii realizează că au fost păgubiţi.
O altă metodă despre care amintesc specialiştii este cea prin care atacatorii încearcă să obţină date sau bani de la posibile victime sunt apelurile care simulează contactarea pentru suport tehnic. „Concret, posibila victimă este apelată de către un atacator care pretinde că sună din partea companiei Microsoft. Utilizatorul este notificat despre faptul că dispozitivul utilizat a fost compromis. După solicitarea unor date despre sistemul de operare utilizat, apelantul oferă instrucţiuni pentru accesarea aplicaţiei Windows Event Viewer. Ca şi în cazurile expuse anterior, scopul este disiparea oricăror suspiciuni legate de legitimitatea apelului. Imediat, aşa-zisul reprezentant Microsoft avertizează victima despre existenţa unor alerte generate de sistemul de operare. În realitate, aceste alerte sunt o serie de mesaje de eroare inofensive, generate de către sistem într-un regim normal de funcţionare. Pasul următor presupune convingerea utilizatorului că acele erori apar în urma unei posibile compromiteri a dispozitivului cu malware. Pentru remedierea problemei, acestuia i se cere să instaleze o aplicaţie care permite controlul de la distanţă (Remote Access Tool). Prin instalarea acestui software, utilizatorilor li se promite rezolvarea problemei de securitate. Mai departe, atacatorii pot cere o anumită sumă de bani de la victime, pentru serviciul abia prestat şi, totodată, pot extrage de pe dispozitiv informaţii private, parole, date personale şi/sau bancare”, explică reprezentanţii CERT-RO.
În plus, nu trebuie transmise date financiare, parole sau coduri de acces prin intermediul apelurilor telefonice, întrucât banca nu va solicita niciodată informaţii sensibile în acest mod.